Uf! Gata, am terminat cu toate controalele! Mă duc la Bruxelles, la o şedinţă. Am luat cartela de îmbarcare, am prezentat actul de identitate la postul de poliţie, am trecut prin controlul anti-tero (de două ori, că prima dată se declanşa alarma din cauza pantofilor), acum sunt liniştit, mai am 45 de minute până începe îmbarcarea, pot să dau o raită prin magazinele din incinta aeroportului! Chiar, aş lua o cola, un sandviş, o cafeluţă… M-am sculat cu noaptea în cap, că decolăm la ora 7 şi un pic! Ia să vedem noi… o cafeluţă… uite aici un automat! Cââââââât ? Şaaase lei? Păi în oraş, la astfel de aparate cafeaua costă un leu! Să fiu atent, să văd alte preţuri:
• un baton de ciocolată cu rom şi tricolor: 3 lei;
• o sticlă de apă minerală de jumătate litru: 7 lei (record absolut, mai scump chiar decât în parc, la roata mare, unde se joacă copiii);
• o pungă de cartofi prăjiţi de 75 g: 12 lei;
• o cutie de Coca Cola de 33 ml: 11 lei;
• o cutie de bere Ursus, tot de 33 ml: 16 lei;
• un ceai, 200 ml: 11 lei;
• un sandviş cu salam şi caşcaval: 27 lei…
Nu-i problemă, îmi zic, doar trăim într-o economie de piaţă, bazată de apriga concurenţă pentru câştigarea consumatorului. Şi cum se concurează ei, vânzătorii, dacă nu în primul rând prin preţ? Aşa că fac o inspecţie atentă în tot aeroportul şi constat că aici avem o zonă economică specială, precum Hong Kong-ul în China, aici concurenţa nu există. Ai intrat în zonă, te-am prins! Al nostru eşti, te cheamă „consumator captiv”, cum spun premianţii Nobel în economie. Deşi, cum am aflat când m-am întors pe la 12 noaptea, zona făr’de concurenţă se extinde şi afară, când cauţi un taxi (în insondabila sa înţelepciune, şeful RATB a decis ca autobuzele de Otopeni să nu circule noaptea; dar nu-i nimic, se va construi o linie de metrou, o investiţie cam de un milion de miliarde de euro cu trenuri moderne, care nu circulă noaptea). Aflai deci că taxiuri sunt destule, cum ieşi din clădire, dar toate la 3,50 lei pe kilometru, în loc de 1,39 cum este prin oraş. Aşa că pe viitor voi veni bine hrănit, vioi după două nesuri, mă voi întoarce pe lumină şi voi lăsa zona economică specială fără consum. Să-i văd cum se descurcă!
