Aflam din presa ca producatorii de legume sufera pierderi in urma reactiei consumatorilor la cazurile de imbolnavire cu o noua forma a bacteriei E.coli. Speriati ca pot contracta o boala serioasa, consumatorii au renuntat in mare masura sa mai cumpere legume proaspete: castraveti, rosii, ardei … Ca urmare, autoritatile europene au declarat ca vor aloca milioane de euro ca despagubire pentru producatori.
Cateva concluzii se pot formula in urma acestor evenimente:
- Regele pietei este consumatorul, dupa cum stiu economistii, desi nu-l recunoastem decat in situatii cand refuza sa consume;
- Eforturile facute pentru a-l convinge pe consumator au rost – de aici uriasa industrie a publicitatii – dar pana la un punct; nici o reclama nu va avea succes in conditiile de fata; regele se opune prin veto;
- Oamenii politici si reprezentantii autoritatilor publice trebuie sa cumpaneasca mai atent mesajele transmise publicului, pentru a nu starni un scandal diplomatic (precum cel dintre Germania – „de vina sunt castravetii spanioli” – si Spania – „nu aveti nici o dovada”); ne amintim acum de scenariile apocaliptice legate de gripa aviara, de gripa porcina, de boala vacii nebune …
- Banul public se cheltuieste in interes privat; nu pentru asigurarea unui nivel general de sanatate publica, ci pentru despagubirea proprietarilor de ferme legumicole. Sa amintim ca „banul public” este alimentat in proportie covarsitoare de consumatori, prin taxa pe valoarea adaugata.
- Daca aceasta decizie reprezinta o abordare echilibrata, atunci ne permitem sa venim cu o serie de idei novatoare, in sprijinul autoritatilor care-i sprijina pe producatori:
- Refuzand sa consume legume, consumatorii diminueaza veniturile bugetare, lipsite de TVA; ca urmare, se poate institui o noua taxa, cea pe valoarea neconsumata (TVN), platibila din buzunare proprii, trimestrial, prin prezentare la trezoreria statului;
- Se poate crea „Fondul national de solidaritate legumicola”, alimentat prin diminuarea cu 95% a pensiilor (trebuie aici solicitata vasta experienta a FMI, pentru ca prin diminuarea pensiilor scade si numarul de pensionari, obtinandu-se un rezultat interesant, dar ambiguu);
- Refuzand legumele, consumatorii au crescut cererea de carne; dupa cum s-a demonstrat stiintific (de binecunoscutul grup de ong-isti britanici), carnea creste nivelul de bioxid de carbon in atmosfera planetei, un fenomen extrem de grav. Ca urmare, se poate institui o taxa penalizatoare (cf. principiului „poluatorul plateste”) pe consumul de carne, din care se pot constitui fonduri suplimentare pentru cultivatorii de castraveti;
- Alocarea unei sume compensatorii de 1,00617 mil. euro per producator legumicol, prin redistribuirea fondurilor alocate concediilor maternale; a se observa ca aceste modeste dar realiste propuneri sunt sustinute, fiecare, cu specificarea sursei de finantare.
- Refuzand sa consume legume, consumatorii diminueaza veniturile bugetare, lipsite de TVA; ca urmare, se poate institui o noua taxa, cea pe valoarea neconsumata (TVN), platibila din buzunare proprii, trimestrial, prin prezentare la trezoreria statului;
