Adunarea generală BEUC, mai 2016

La Bruxelles a avut loc, între 12 şi 13 mai 2016, Adunarea Generală a Biroului European al Uniunilor de Consumatori – BEUC, la care a participat şi Asociaţia Pro Consumatori din România. BEUC este o organizaţie de tip „umbrelă”, care grupează asociaţii de consumatori din Europa, indiferent dacă statul respectiv este sau nu membru al Uniunii Europene.

Adunarea s-a deschis cu aspecte administrative: admiterea ca membru plin a organizaţiei dTEST, din Cehia, care publică revista cu acelaşi nume, şi excluderea organizaţiei din Ungaria, OFE, din cauza neplatei cotizaţiei. Este un moment trist pentru OFE, aceasta fiind înfiinţată încă din 1985, fiind ulterior deosebit de activă în protecţia drepturilor consumatorilor, datorită preşedintelui ei. Dar, odată cu decesul acestuia în 2008, organizaţia a intrat într-un declin progresiv. Vedem şi în acest caz un avertisment privind necesitatea unei structuri solide a unei asociaţii de consumatori, pentru a se asigura continuitatea acesteia.

Reprezentanţii conducerii BEUC au prezentat apoi strategia propusă pentru 2017-2020. Organizaţia îşi propune să atingă următoarele obiective: o concentrare mai atentă asupra nevoilor membrilor săi; o implicare mai mare în acţiunile Comisiei Europene; o atenţie sporită acordată aplicării prevederilor legale din domeniul protecţiei consumatorilor. Aceste obiective vor fi atinse prin următoarele măsuri: dezvoltarea caracterului de centru pivot („hub”) al BEUC, în acest fel se vor transmite realizările diverselor organizaţii; atenţie sporită acordată organizaţiilor din centrul şi estul Europei; o comunicare mai bună, prin realizarea de materiale care urmează a fi folosit de membrii BEUC; contacte cu autorităţile pentru aplicarea legilor şi cu lumea afacerilor pentru găsirea de soluţii la problemele ridicate de consumatori.

Strategia propusă va aborda următoarele probleme considerate ca fundamentale pentru interesele consumatorilor europeni:

-          Educarea consumatorilor privind protecţia datelor personale

-          Dezbatere privind decizia consumatorului bazată pe preţul minim (este acesta un criteriu firesc?)

-          Când este binevenită intervenţia statului pentru plafonarea preţurilor

-          Care sunt nevoile specifice persoanelor în vârstă

-          Creşterea populaţiei globului va conduce la preţuri mai mari şi la resurse mai puţine pentru fiecare

-          Refugiaţii intră într-o nouă categorie a tipului de consumator vulnerabil

-          Schimbările climatice şi nevoia de măsuri pentru reducerea cantităţii de bioxid de carbon din atmosferă

-          Piaţa digitală, reclama personalizată, „internetul obiectelor” (aparate casnice care comunică între ele, fac comenzi automat etc.)

-          Rezistenţa la antibiotice

-          Internaţionalizarea pieţelor (marile firme aflate în afara ariei de jurisdicţie europene sau naţionale)

-          Excesul de informaţii, mai ales cele din „termenii şi condiţiile” afişate pe o pagină de internet. Deşi un consumator informat este un consumator responsabil, excesul de informaţii face ca ele să fie ignorate.

-          Noi metode de producţie: 3D printing, nano-tehnologiii, auto-generare de energie

-          Noi tipuri de relaţii pe piaţă: economia partajată, economia circulară, etc.

După cum se poate vedea, problemele consumatorilor, aşa cum sunt identificate de BEUC în noua sa strategie, sunt mai departe de problemele consumatorilor din România, care sunt în continuare preocupaţi de principalul lor drept, acela de a fi despăgubiţi în situaţia unui produs sau serviciu necorespunzător. În schimb, BEUC se apropie tot mai mult de o organizaţie de tip ecologist, devreme ce este interesată de schimbările climatice sau de problema malthusiană a creşterii populaţiei. De altfel, chiar campania trecută, privind durabilitatea produselor, a urmărit pe lângă interesele economice ale consumatorilor, nevoiţi să arunce un produs stricat în loc să-l repare, şi problemele conexe ale  resurselor naturale, puse în pericol de economia de consum. Astfel, constatăm o contradicţie între menirea unei organizaţii înfiinţate să apere drepturile consumatorilor şi noile tendinţe care, în conformitate cu convingerile ecologiste, urmăresc să restrângă consumul.

În continuare, s-a abordat tema protecţiei datelor personale, în urma adoptării de către Parlamentul European în 14 aprilie 2016 a unei reglementări în acest sens, care va fi aplicabilă de statele membre începând cu anul 2018. Această reglementare oferă consumatorilor posibilitatea de a deţine controlul asupra datelor personale şi asupra modului cum sunt procesate acestea (datele personale adesea devin „marfă” pentru diverse firme de producători sau de publicitate, care ţintesc cu precizie gusturile consumatorilor care şi-au definit profilul pe internet). În acest context, organizaţia germană a consumatorilor VZBV a prezentat o informare privind acţiunile întreprinse împotriva site-ului de socializare Facebook. Astfel, acest site este dat în judecată, deoarece VZBV consideră că înşeală consumatorii când declară că serviciile oferite sunt gratuite, când de fapt datele utilizatorilor sunt folosite de Facebook şi alte firme. VZBV are o rată de 80% de câştig a proceselor intentate în justiţie.

Tot legat de protecţia datelor personale, a fost prezentat studiul Consiliului Norvegian al Consumatorilor privind aplicaţiile utilizate pe telefoanele inteligente. Au fost analizate termenii şi condiţiile precum şi respectarea caracterului privat al datelor personale. Rezultatul nu este deloc încurajator; s-a constatat că aplicaţiile solicită acces la fotografiile de pe telefonul mobil şi alte date personale, că utilizatorul este urmărit prin sistemul GPS, că ştergerea datelor de pe internet este dificilă şi alte neajunsuri. CNC a realizat un spot video în care se prezintă o situaţie ipotetică, în care fotografiile personale sunt vândute în spaţiul public: VIDEO.

În acelaşi context BEUC l-a invitat să-şi prezinte activitatea dl Maximilian Schrems, tânăr avocat austriac, care a obţinut anularea de către Curtea Europeană de Justiţie a aranjamentului denumit „Safe Harbour” privind transferul de date dintre UE şi SUA. „Safe Harbour” era soluţia pentru ca firmele care procesează datele personale pe internet (Google, Facebook etc.) să se supună reglementărilor din UE, garantând că datele utilizatorilor sunt depozitate în locuri sigure. Dl Schrems însă a reclamat faptul că modul cum prelucrează Facebook datele sale, de la filiala sa din Irlanda către calculatoarele din SUA, nu oferă suficientă garanţie că nu sunt citite de agenţiile guvernamentale; el a fost inspirat de dezvăluirile făcute de Edward Snowden, cunoscutul angajat al serviciilor secrete americane refugiat în Rusia. Dl Schrems a arătat, în cadrul şedinţei BEUC, cum Facebook deţine informaţii despre materialele incluse pe pagina sa personală, de exemplu cum l-a pus în contact cu utilizatori de aceeaşi orientare sexuală, deşi el nu şi-a declarat-o niciodată explicit. În intervenţia sa, dl Schrems şi-a prezentat intenţia de a înfiinţa o organizaţie europeană de aplicare a reglementării privind protecţia datelor personale, fiind în prezent în căutare de finanţare.

În pregătirea întâlnirii de a doua zi cu dna comisar european privind concurenţa, BEUC a prezentat implicarea sa în chestiunile având legătură cu acest domeniu de activitate. Începutul a fost făcut prin informarea participanţiilor asupra beneficiilor aduse de concurenţă, acestea fiind în special reducerea preţurilor şi stimularea firmelor care propun produse cu caracter inovator. Au urmat exemple din implicarea BEUC: cazul contra Google, în care motorul de căutare a fost acuzat că abuzează de poziţia sa dominantă prin faptul că oferă un tratament preferenţial propriilor servicii; cazul contra companiilor de film americane care interzic unei firme de televiziune britanice să difuzeze filmele în alte state membre UE; cazul organizaţiei italiene a consumatorilor, Altoconsumo, despre cartelul format din firmele farmaceutice Roche şi Novartis care au interzis vânzarea unui medicament oftalmologic mai ieftin de 10 ori decât cel de pe piaţă. BEUC face apel la organizaţiile membre să se implice, să identifice situaţii de „eşec al pieţelor” şi să semnalizeze situaţii când climatul concurenţial este împiedicat. Este locul să amintim aici despre faptul că Asociaţia Pro Consumatori a informat Consiliul Concurenţei şi Autoritatea naţională pentru protecţia consumatorilor despre situaţia de la aeroportul Otopeni, unde s-au luat măsuri care împiedică liberul acces al firmelor de taxi.

A doua zi  a adunării generale s-a deschis cu intervenţia d-nei Astola, director general al DG Justiţie, privind desfăşurarea acţiunii denumite „REFIT” şi impactul ei asupra legislaţiei de protecţie a consumatorilor. Acţiunea a fost iniţiată de preşedintele Comisiei şi are scopul de a analiza pachetul de reglementări existent din prisma eficienţei sale; printre altele, se urmăreşte scăderea poverii administrative de pe seama întreprinzătorilor, cu scopul de a impulsiona dezvoltarea economică europeană. În acest cadru se vor examina şi 6 directive europene privind protecţia consumatorilor, pentru a se evalua oportunitatea acestora în noua eră în care comerţul digital ia tot mai mare amploare. Se va organiza un grup consultativ în acest sens, aceasta constituind şi tema viitoarei întâlniri a consumatorilor din toamna acestui an. În acest context, dna Astola a dat asigurări că nu se va renunţa la actualul nivel de protecţie a consumatorilor.

În continuare, s-a supus la vot noua strategie BEUC, care a fost aprobată de membri organizaţiei.

Invitata de marcă a şedinţei a fost d-na Margrethe Vestager, Comisarul european pentru concurenţă. Domnia sa a explicat legătura dintre o piaţă concurenţială şi interesele consumatorilor, menţionând motivele pentru care, de curând, a blocat intenţia a doi operatori de telefonie mobilă britanici de a se uni într-o mare companie; acest lucru ar fi împiedicat pe consumatori să aleagă într-o ofertă variată. De asemenea, a menţionat acţiunea recentă împotriva firmei Google, care este acuzată că blochează concurenţa prin modul în care este instalat sistemul de operare Android. Mai precis, Google obligă producătorii de telefoane mobile să instaleze, alături de Android, şi o serie de aplicaţii realizate tot de Google. Această practică ar împiedica apariţia de alte aplicaţii, posibil mai bune, ale altor dezvoltatori de software. Consumatorii, deşi ar putea căuta alternative la soluţiile oferite de Google, găsesc că este mai comod să folosească ce este deja instalat pe aparatul lor. Am solicitat o clarificare, întrebând-o pe d-na comisar cum a rezolvat paradoxul dintre creşterea preţurilor într-o piaţă fără concureţă şi faptul că produsele Google sunt toate gratuite. Domnia sa a răspuns că problema aici nu este preţul, ci limitarea posibilităţii consumatorului de a alege. De altfel, să amintim că Google a fost permanent sub lupa autorităţilor, firma fiind nevoită să-şi modifice aplicaţiile; de exemplu, şterge faţa persoanelor sau numărul de înmatriculare a maşinilor. surprinse în fotografiile din aplicaţile Earth sau Maps.

A urmat prezentarea unor campanii derulate de membrii BEUC, prima fiind cea a organizaţiei Consumentenbond, din Olanda. Aceasta a atras atenţia asupra problemei actualizării pachetelor software instalate pe telefoanele mobile sau pe calculatoare. Actualizările sunt importante, întrucât ele aduc îmbunătăţiri privind securitatea în faţa unor atacuri informatice sau protecţia datelor personale. Organizaţia a constatat că actualizările sunt în întârziere şi a deschis o acţiune în justiţie împotriva producătorului Samsung, care domină piaţa telefoanelor mobile de tip inteligent, pentru faptul că nu trimite la timp actualizări pentru sistemul de operare Android.

O altă campanie naţională care a fost prezentată Adunării Generale a fost cea desfăşurată în Suedia, de Consiliul Consumatorilor, condus de fostul preşedinte BEUC. De altfel, actualul preşedinte BEUC este tot din Suedia. Această organizaţie a realizat „Ghidul privind finanţarea corectă” - şi un site - în care consumatorii sunt ajutaţi să efectueze presiuni asupra băncii unde au cont, pentru ca aceasta să adopte un comportament sustenabil. Nu este vorba, cum ar crede consumatorul român, despre sustenabilitatea băncii, cu alte cuvinte dacă modul de utilizare a sumelor depuse nu conduce la pierderi financiare sau la faliment; este vorba despre sustenabilitatea resurselor planetei, în principal. Astfel, sunt urmărite o serie de criterii care împreună definesc dacă banca utilizează în mod corect din punct de vedere etic economiile deponenţilor. Consiliul Consumatorilor Suedezi a analizat: dacă banca este atentă la drepturile omului şi la relaţiile dintre patroni şi angajaţi, dacă investeşte în comerţul cu arme, dacă plăteşte impozitele,  cum luptă împotriva corupţiei, cât de transparente sunt deciziile luate de conducere, dacă investeşte în afaceri cu combustibili fosili, în mine sau în exploatări forestiere (toate fiind considerate incorecte, întrucât resursele fosile sau minerale nu sunt regenerabile), dacă este activă în păstrarea bio-diversităţii, cum se implică în politica schimbărilor climatice, dacă promovează sursele de energie sustenabile, precum energia solară. Campania a avut un mare succes în rândul consumatorilor suedezi, dintre care  mulţi au decis să schimbe banca unde-şi aveau depuse economiile, întrucât aceasta nu corespundea criteriilor de mai sus. După cum se constată, este încă un exemplu de adoptare în agenda organizaţiilor de consumatori din Europa nordică a obiectivelor caracteristice unei organizaţii ecologiste[1].

În continuare, BEUC a informat despre ultimele evoluţii în cazul Wolksvagen: după cum se ştie, firma germană a recunoscut că a înşelat consumatorii privind emisiile de bioxid de carbon, făcute responsabile de schimbările climatice. Este vorba despre un program care rulează pe calculatorul cu care este dotată maşina, program care intră în acţiune atunci când detectează că se efectuează teste privind noxele emise. În acest caz, maşina este programată să intre într-un regim de funcţionare în care parametrii impuşi de protecţia mediului sunt îndepliniţi. BEUC a informat că WV este dispusă să ofere câte 5000 de dolari posesorilor din SUA a acestor automobile, dar că nu este de acord să facă acelaşi lucru cu consumatorii europeni. BEUC coordonează acţiunile lansate în justiţie de organizaţiile de consumatori din diverse ţări, precum Spania, Italia sau Austria, deoarece în Europa sunt 8 milioane de astfel de automobile.

În raportul de activitate pe anul 2015, BEUC a inclus următoarele acţiuni de succes, care combină preocupări privind drepturile economice ale consumatorilor cu cele de informare:

-          Îmbunătăţirea reglementării privind plăţile on-line, prin adoptarea de către CE a unei reglementări care interzice taxele suplimentare

-          Reducerea tarifelor de roaming

-          Drepturi sporite pentru consumatorii de pachete de servicii turistice

-          Protecţia datelor personale

-          Logo specific afişat de farmaciile on-line

-          Transparenţă sporită în cadrul negocierilor privind Acordul de parteneriat trans-atlantic TTIP

-          Etichetarea produselor de carne cu informaţii despre ţara de origine

-          Paşi către o piaţă unică digitală

-          Solicitarea adresată către CE de a împiedica firma Google să afişeze rezultate părtinitoare

-          Măsuri pentru o etichetare mai evidentă a consumului de energie a diverselor aparate

-          Mai multe teste privind emisiile de noxe ale automobilelor

-          Sprijinirea economiei circulare, prin promovarea durabilităţii produselor

-          Îmbunătăţirea pieţei energiei

În ce priveşte resursele financiare ale BEUC, aceasta au provenit în 2015 de la cotizaţiile membrilor – 54%, sprijin din partea Comisiei Europene – 41%, altele, într-un total de aproape 5 milioane de euro. Este locul să precizez că CE nu admite finanţarea asociaţiilor naţionale de consumatori şi nu le acordă dreptul de a participa la proiectele finanţate de aceasta. Este însă îmbucurător faptul că BEUC acordă atenţie asociaţiilor de consumatori din Estul Europei, deşi rezultatele sunt încă modeste.

Membrii plini ai BEUC sunt organizaţiile de consumatori din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Portugalia, Polonia, România (prin Asociaţia Pro Consumatori), Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Marea Britanie. BEUC are şi membri afiliaţi din Austria (Camera de muncă), Finlanda, Macedonia, Germania (Stiftung Warentest), Ungaria (Federaţia asociaţiilor de consumatori), Lituania, Elveţia şi Marea Britanie (Citizens Advice). De asemenea, are parteneriate cu Consiliul consumatorilor din Israel, Organizaţia internaţională a chiriaşilor şi Organizaţia „Compasiune în creşterea animalelor de fermă”.

BEUC are un personal compus din 42 de salariaţi şi un comitet de conducere compus din preşedintele Orjan Brinkman (Suedia), Gerjan Huis in’t Veld (Olanda) şi Luisa Crisigiovanni (Italia). Directorul general al BEUC este d-na Monique Goyens, figura cea mai vizibilă a organizaţiei.

Dr. Ec. Emil Bojin

17 mai 2016.

 

[1] Schimbările climatice constituie o preocupare  majoră în ţările nordice. Recent, Consiliul Danez pentru Etică a recomandat guvernului introducerea unui impozit special pe carnea de vacă, deoarece aceste animale produc flatulenţe care contribuie la încălzirea climei.

-->

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DEva.ro | Internet la femininSanatatea BuzoianaComunicate de presaLion MentorTomis NewsGradinite BucurestiTatiCool

Facebook

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMark