Congresul consumatorilor europeni (2)

Dr. Ec. Emil Bojin

 

Au urmat 8 ateliere de lucru, pe următoarele teme (prima grupă privind economia digitală): 1. Impactul inteligenţei artificiale asupra vieţii cotidiene a consumatorilor; 2. Siguranţa consumatorilor în comerţul electronic. 3. Echitatea în mediul digital. 4. Serviciile financiare în epoca digitală. 5. Creditarea responsabilă şi supra-îndatorarea; (a doua grupă privind mediul înconjurător): 6. Durabilitatea produselor şi economia circulară; 7. Combaterea informaţiilor false privind produsele ecologice. 8. Informarea consumatorilor privind reducerea amprentei de carbon.

Din prima grupă, am participat la discutarea temei 4 – Serviciile financiare în epoca digitală. Participanţii au constatat că furnizorii de astfel de servicii preferă instrumentele on-line deoarece acestea nu atrag costuri legate de personal, faţă de situaţia în care consumatorul trebuie să discute cu un angajat al băncii. Dar există serioase impedimente privind informarea consumatorilor, aceştia fiind puşi adesea în faţa unor texte de o lungime considerabilă, cu un vocabular specific branşei, greu de înţeles. Pe de altă parte, folosirea programelor puse la dispoziţia clientului este adeseori dificilă. Este evident faptul că nu au fost testate cu persoane din afara compartimentului software, care ar fi putut indica posibilităţi de îmbunătăţire a aplicaţiei. Există şi bariere în cazul consumatorului din alt stat membru UE, care nu este acceptat de orice instituţie financiară. O altă categorie defavorizată o reprezintă persoanele vârstnice, care trebuie să se deprindă cu operarea unui calculator pentru a compensa dispariţia ghişeului de la bancă. De asemenea, s-a menţionat preocuparea pentru siguranţa datelor şi implementarea unor metode care să împiedice hackerii să acceseze tranzacţiile consumatorilor.

Referitor la grupa de discuţii dedicată noului „Green Deal”, lansat de dna Ursula von der Leyen, preşedinta CE, am participat la workshopul pe tema informării consumatorilor privind reducerea amprentei de carbon. Organizatorii au arătat că un impact semnificativ asupra mediului îl au consumatorii, datorită modului cum trăiesc, cum mănâncă, cum se deplasează şi cum îşi aleg cumpărăturile. S-a reiterat avertismentul că, dacă toţi oamenii ar consuma aşa cum fac europenii, ar fi necesare resursele a trei planete de dimensiunea Pământului (până de curând, comparaţia se făcea cu Statele Unite, unde modelul folosit producea un rezultat de cinci planete). În acest context, am putea informa CE, fără umbră de ironie, că România a contribuit avant la lettre la păstrarea resurselor planetare în ultimele decenii ale regimului comunist, marcate de o penurie generală a bunurilor de consum…

Conform funcţionarilor europeni, consumatorii nu ar avea acces uşor la sfătuitori care-i pot ajuta să facă alegeri înţelepte, acestea fiind cele din categoria „comportament sustenabil”. Deşi unele informaţii există – de ex. Ecolabel – totuşi ele nu acoperă toată gama de bunuri de consum. Ca atare, este nevoie de instrumente care să indice consumatorului ţintele de atins şi ce acţiuni va întreprinde pentru a avea un impact ecologic pozitiv.

În acest context, un specialist finlandez a prezentat o aplicaţie software menită să sprijine „o viaţă sustenabilă cotidiană”. De exemplu, aplicaţia aminteşte consumatorului că azi este luni, zi declarată „Meatless Monday”, lunea fără carne. Câteva comentarii se impun: în primul rând, trebuie arătat că raţiunea eliminării produselor din carne din alimentaţie este necesară, conform activiştilor ecologişti, pentru faptul că animalele crescute pentru hrană generează, prin respiraţie şi alte procese metabolice, dioxid de carbon, considerat cauza principală a încălzirii globale; pentru a împiedica acest fenomen trebuie să se renunţe  la alimentaţia cu carne. În al doilea rând, trebuie arătat că, în cazul ţării noastre, unde aprox. 80% din populaţie se declară de confesiune creştin-ortodoxă, există zile tradiţionale fără carne - miercurea şi vinerea. La acestea se adaugă zilele de post, care adunate fac cam jumătate din anul calendaristic, astfel că românii, chiar dacă nu postesc cu toţii, au o contribuţie serioasă  - chiar fără s-o ştie - la conservarea planetei. Iar o dovadă că nu exagerăm sunt supermarketurile internaţionale care, în România, au zone ce oferă alimente sub eticheta „produse de post”. Ultimul catalog de reclamă al reţelei Kaufland (10 februarie 2020) ne recomandă să ne pregătim pentru „sărbătoarea moşilor de iarnă”; sărbătoare sau nu,  se fac cumpărături, iar Kaufland a înţeles obiceiul locului şi oferă produsele cerute cu acest prilej. Să mai adăugăm şi opinia că, dacă ideologia dominantă a CE recomandă promovarea multiculturalităţii, atunci ar face bine să includă şi cultura tradiţională românească.

 

În cea de-a doua zi a întâlnirii europene a consumatorilor, a fost invitată să vorbească despre consumul sustenabil d-na profesoară Lucia Reisch, de la Copenhagen Business School, unde se ocupă de economia comportamentală (o recentă ramură a studiilor economice, pornită din California). Ea a explicat ce factori influenţează comportamentul uman şi ce instrumente ar fi disponibile pentru modificarea modului de viaţă şi de consum al populaţiei, pornind de la convingerea că actualul model nu este sustenabil, el punând presiune pe mediul înconjurător. Printre aceste instrumente se numără reglementările (care pot interzice anumite acţiuni), stimulente financiare (preţul să includă „adevărul ecologic” al produsului), decizii în cadrul achiziţiilor făcute de administraţia publică, sau măsuri de îndrumare a consumatorilor spre alegerea corectă. D-na Reisch a menţionat iniţiative menite să schimbe comportamentul consumatorilor, ca „Thursday Veggie” (joia vegană) şi „Meatless Monday” (lunea fără carne), şi în încheiere a anunţat asistenţa că s-a terminat epoca de „low hanging fruits” – în care, într-o traducere liberă, para mălăiaţă aşteaptă să fie culeasă din pomi cu crengile încărcate de fructe, îndoite până la pământ.

În cadrul următorului atelier de lucru s-au propus răspunsuri la întrebarea „Cum putem lucra împreună pentru a obţine cele mai bune rezultate în tranziţia verde şi digitală”. S-au identificat o serie de acţiuni, după cum urmează: 1. Întărirea capacităţii organizaţiilor e consumatori; soluţiile aici ar fi finanţarea, existenţa unor proiecte atractive, atragerea presei şi competenţe în studierea pieţei. 2. Educarea consumatorilor: se recomandă ca, în urma lecţiilor predate la şcoală, copiii să-şi educe părinţii pe teme de consum ecologic. 3. Întărirea aplicării legii – nu face obiectul asociaţiilor. 4. Împărtăşirea cunoştinţelor – prin exemple personale. 5. Colaborarea între state pentru implementarea strategiei privind consumatorii: un exemplu bun fiind aici reţeaua de Centre Europene ale Consumatorilor.

În sesiunea de închidere, dl Massimo Serpieri, din cadrul Direcţiei Generale de Justiţie şi Consumatori, a făcut o declaraţie interesantă, şi anume că diferenţa dintre consumator şi cetăţean se atenuează, el susţinând astfel declaraţia precedentă a dlui Gerd Billent, secretarul de stat la Ministerul Federal de Justiţie şi Protecţia Consumatorilor din Germania.

În opinia mea, ar fi fost mai adecvată formularea că „diferenţa trebuie să se atenueze”, deoarece în fond aceasta este ţinta actualei politici privind consumatorii din cadrul CE; într-adevăr, cetăţeanul este o persoană cu prezenţă publică, interesat de aspectele sociale şi politice, având atitudini şi convingeri, pe când consumatorul este interesat numai de bunurile de consum, situându-se departe de eforturile care urmăresc schimbarea comportamentului său. Aceste eforturi care conduc spre un nou consumator ne amintesc de acţiunile menite să „făurească omul nou” al ideologiei  practicate în ţările din Estul Europei după ultimul război mondial şi până în 1989.

Se cuvine să exprimăm o întrebare fundamentală: cum este posibil să se promoveze reducerea consumului într-un congres destinat consumatorilor? În cadrul unui congres al activiştilor de mediu, sau al persoanelor obeze (vezi European Obesity Conference, 4.03.2020), atunci acţiunile propuse ar fi fost perfect compatibile cu ţintele stabilite. Însă organizaţiile de consumatori şi legislaţia europeană de profil urmăresc apărarea drepturilor acestora, şi nu drepturile altor categorii sociale. Să amintim că un drept fundamental al consumatorilor, inclus în Principiile Directoare ale O.N.U. în acest domeniu, ca şi în legislaţia europeană, se referă la dreptul de a alege, de a avea acces la o piaţă diversificată. Cum se împacă acest drept cu pledoariile pentru economia circulară (în care nu mai cumperi, ci împrumuţi), pentru interzicerea folosirii motoarelor cu combustie internă, sau pentru reducerea consumului de carne?

Includerea obiectivelor ecologiste în aria consumeristă se face, deocamdată, prin îndrumări, recomandări şi informări - mijloace necoercitive, aşadar. Dar nimic nu ne împiedică să ne aşteptăm la adoptarea, mâine, a unor reglementări cu caracter obligatoriu, elaborate de persoane cu funcţii politico-administrative, persoane convinse că ele ştiu mai bine ce trebuie să aleagă un ins care nu are aceste funcţii.

-->

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DEva.ro | Internet la femininSanatatea BuzoianaComunicate de presaLion MentorTomis NewsGradinite BucurestiTatiCool

Facebook

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMarkFundația Mâine va fi mai bine