Consumul de energie termică, contorizat obligatoriu de la 1 ianuarie 2017

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) împreună cu Asociația Națională a Prestatorilor de Servicii de Contorizare și Calcul al Utilităților (ANPSC) au lansat pe 1 octombrie 2015 o campanie de informare a consumatorilor despre Eficientizarea Consumului de Energie Termică. Prin această campanie își propun să apere utilizatorii români de practici ilegale utilizate în desfășurarea serviciilor de contorizare și exploatare a echipamentelor, dar și să monitorizeze respectarea de către prestatorii de servicii a normelor legale privind serviciile de contorizare și exploatare, precum și de efectuare a unor acțiuni de prevenire și combatere a oricărui abuz săvârșit de prestatorii de servicii.

PozaCostel_Stanciu“Prin intermediul acestei campanii ne propunem îmbunătățirea nivelului de informare și educare a consumatorilor, atât în privința măsurilor necesare pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, cât și a identificării de soluții de contorizare a consumului de energie termică, toate acestea într-o perfectă corelare cu obiectivele Uniunii Energetice și ale Strategiei Energetice a României”. a declarat conf.univ.dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

Până în data de 31 decembrie 2016, în imobilele de tip condominiu/blocuri de locuințe racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este obligatorie montarea contoarelor pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire și apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație. Este aceasta o acţiune menită să economisească în general energia, sau este o decizie care va aduce economii şi în cheltuielile consumatorilor cu astfel de servicii? Vom încerca să lămurim această dilemă în rândurile următoare.

Această obligaţie este prevăzută în Legea nr. 121 din 2014 privind eficienţa energetică. Această lege, care stabileşte o mulţime de prevederi privind economisirea consumului de energie, nu este invenţia parlamentarilor noştri, ci ea transpune Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică.

Nu strică să aflăm câteva detalii despre această Directivă: în ianuarie 2007, Comisia Europeană a propus un pachet integrat de măsuri privind energia şi schimbările climatice, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Obiectivul este de a menţine poziţia Uniunii Europene ca lider mondial în domeniul surselor energetice regenerabile, propunându-şi ca cel puţin 20% din necesarul de energie al UE să fie acoperit de sursele de energie regenerabilă până în 2020.

Obiectivul general al strategiei privind sectorul energetic, la care şi ţara noastră a aderat, îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi în viitor, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiții de calitate şi siguranţă, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile (aceste principii se pot explica într-o exprimare jucăuşă: dacă tăiem toţi palmierii astăzi, nu mai avem banane mâine).

Unul dintre instrumentele specifice pentru realizarea acestui obiectiv general îl constituie reabilitarea termică a locuinţelor şi dotarea acestora cu instalaţii şi echipamente care să conducă la economii de energie pentru consumatorul casnic. În paralel, populaţia care beneficiază de sistemul centralizat de alimentare cu energie termică trebuie să-şi monteze, până la 31 decembrie 2016, repartitoare de cost pentru contorizarea individuală, conform prevederilor legii 121/2014 privind eficiența energetică. Merită această cheltuială? se poate întreba, pe drept cuvânt, orice consumator. Să amânăm puţin răspunsul, pentru a trece în revistă principalele prevederi ale acestei legi.

Aşadar, iată câteva idei din actul normativ menţionat. În primul rând, am reţinut atenţia acordată educării şi conştientizării consumatorilor finali asupra importanţei şi beneficiilor aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice, precum şi promovarea utilizării la consumatorii finali a echipamentelor şi aparaturii eficiente din punct de vedere energetic.

Legea defineşte şi o serie de termeni, dintre care ne-au interesat cel privind client final/consumator - o persoană fizică sau juridică care utilizează energie pentru propriul consum final, precum şi sistem de contorizare inteligentă –un sistem electronic care poate măsura consumul de energie oferind mai multe informaţii decât un contor tradiţional şi care poate transmite şi primi date utilizând o anumită formă de comunicaţii electronice. Aici este cazul să precizăm că aceste contoare inteligente se referă în principal la consumul de energie electrică.

Măsurile de politică energetică se referă, printre altele, la acţiuni de formare şi educare, inclusiv programe de consiliere a consumatorilor, care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali. Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România se înscrie astfel printre organizaţiile care şi-au propus să informeze consumatorii despre avantajele contorizării individuale a consumului de energie termică.

„ Eficiența energetică este un indicator sustenabil, deoarece are o contribuţie majoră în asigurarea siguranţei în furnizarea energiei, dezvoltării durabile şi competitivităţii, în economisirea resurselor energetice primare şi în reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră. Eficiența energetică și noile tehnologii asociate reprezintă unul dintre pilonii de susținere a noilor standarde de viață, motiv pentru care Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine din cadrul ASE București a creat Programul de Masterat Energy Business, program ce a introdus eficiența energetică în curricula.

Acest program de tip MBA Energy Business este unic în Europa Centrală și de Est și este dedicat noilor lideri în domeniul afacerilor cu energie, care au ocazia să învețe cum să-și dezvolte competențe antreprenoriale, să conducă afaceri și să facă față riscurilor în economia reală, în domeniul producției sau traidingului cu energie” a precizat prof.dr.ing. Tanțău Adrian Dumitru, coordonator din partea FABIZ (Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu predare în limbi străine) a Programului de Masterat Energy Business din cadrul ASE București.

Consumul real

Şi dacă vorbim despre contorizare, iată ce prevede legea menţionată despre acest domeniu: „În măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar şi proporţional în raport cu economiile de energie potenţiale, consumatorii finali de energie electrică, gaze naturale, încălzire centralizată, răcire centralizată şi apă caldă menajeră sunt dotaţi cu contoare individuale la preţuri competitive, care reflectă exact consumul real de energie al consumatorilor finali şi care furnizează informaţii despre timpul efectiv de utilizare.”

Mai precis, vorbind despre consumatorii de energie termică, se arată următoarele: „În cazul în care încălzirea/răcirea sau apa caldă pentru o clădire sunt furnizate din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, este obligatorie montarea contoarelor de energie termică în punctele de delimitare/separare a instalaţiilor din punctul de vedere al proprietăţii sau al dreptului de administrare.” În fine, iată şi textul de lege care face obligatorie montarea acestor aparate: „În imobilele de tip condominiu, racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, este obligatorie montarea contoarelor până la 31 decembrie 2016 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie. În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punct de vedere al costurilor, este obligatorie montarea repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate imobiliară în parte.”

Factura

Şi pentru că orice consum se plăteşte, să vedem câteva elemente care vor fi menţionate în factură, în mod obligatoriu. În primul rând, legea precizează că informaţiile puse la dispoziţia consumatorilor finali trebuie să fie într-o formă clară şi uşor de înţeles. Se vor identifica, astfel:

a) preţurile reale actuale şi consumul real de energie;

b) comparaţii între consumul actual de energie al consumatorului final şi consumul corespunzător aceleiaşi perioade a anului anterior (preferabil sub formă grafică).

De asemenea, pentru a se asigura posibilitatea unei alegeri competente a furnizorului, documentele acestuia (începând cu contractele) vor conţine informaţii de contact pentru organizaţiile consumatorilor finali, agenţiile pentru energie, adrese de site-uri internet de unde se pot obţine informaţii privind măsurile disponibile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali şi specificaţii tehnice obiective privind echipamentele energetice. În plus, ori de câte ori este posibil şi util, trebuie puse la dispoziţia consumatorilor finali comparaţii cu un utilizator final mediu de energie normalizat sau etalonat, din aceeaşi categorie de consum, într-o formă clară şi uşor de înţeles, prin intermediul sau semnalate în cadrul facturilor, contractelor, tranzacţiilor şi chitanţelor emise în staţiile de distribuţie.

O atenţie specială este acordată informării privind eficienţa sistemului la care optează consumatorul, legea prevăzând ca, în momentul trimiterii contractelor şi a modificărilor acestora, precum şi în facturile trimise, sau prin intermediul site-urilor internet care se adresează consumatorilor individuali, trebuie ca distribuitorii de energie, operatorii de sisteme de distribuţie şi furnizorii de energie să informeze clienţii, într-o manieră cât mai clară şi uşor de înţeles, cu privire la datele de contact privind centrele independente de consiliere a consumatorilor, agenţiile energetice sau alte instituţii similare, inclusiv adresele de internet ale acestora, unde consumatorii pot obţine consiliere cu privire la măsurile disponibile în materie de eficienţă energetică, profilurile de referinţă privind consumul individual de energie şi alte specificaţii tehnice ale aparatelor energetice care pot contribui la reducerea consumului energetic al aparatelor.

Realitatea românească

Acestea au fost unele prevederi din legea discutată. Care este situaţia în planul realităţii? Pentru aceasta, vom face apel la un studiu realizat de Asociaţia Naţională a Prestatorilor de Servicii de Contorizare (ANPSC), studiu realizat la începutul acestui an, cu referire la situaţia din anul 2014. Precizăm că o mare parte din informaţiile tehnice pentru oraşul Bucureşti au fost furnizate de către RADET.

Aflăm astfel că, în România, gradul de contorizare a branşamentelor la încălzire era în luna septembrie 2014 de 97,1%, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, şi de 96% la apa caldă, cu un total de 1.337.735 apartamente racordate la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică. Potrivit estimărilor de pe piaţă, procentul de consum de energie termică realizat de mediul rezidenţial se situează la 80% din consumul total pentru sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.

Realizatorii studiului apreciază că datele nu sunt încurajatoare, ţinând cont de faptul că, potrivit unui raport asupra beneficiilor contorizării individuale, la sfârşitul lunii septembrie 2014, doar aproximativ 50% din populația Capitalei avea montate repartitoare de costuri pentru contorizarea individuală a consumului de energie. Valorile sunt în creștere față de 2013 cu peste 2% la contorizarea la încălzire şi de peste 1% la apa caldă.

Se consideră că ţara noastră mai are încă mulţi paşi de parcurs pentru a se apropia de ţări precum Germania sau Danemarca, unde procentul de contorizare era, în urmă cu doi ani, de 100%, în Bulgaria de 95%, în Austria de 92%, în Cehia de 80%, iar aceşti paşi trebuie realizaţi într-un timp relativ scurt, având în vedere termenul limită de 31 decembrie 2016, când toţi locatarii trebuie să deţină un control asupra consumului individual de energie termică, folosind repartitoarele.

Impactul asupra bugetului

Acelaşi studiu a constatat că, analizând evoluţia consumului de energie termică pentru încălzire înregistrat la nivelul sistemului centralizat în sezonul rece dintre lunile noiembrie 2013 şi aprilie 2014 în Bucureşti, se constată că cei care locuiesc în apartamente cu repartitoare au avut un consum cu 31% mai mic. În acelaşi timp, consumul pentru perioada menţionată în sistem fără repartitoare e mai mare cu 45% faţă de consumul în sistem cu repartitoare, potrivit datelor RADET.

„Studiul arată că 47% dintre bucureşteni au economisit peste 14 milioane de euro, iar restul de 53% au pierdut peste 16 milioane de euro. De exemplu, cel mai mare consum al celor ce locuiesc în blocuri fără repartitoare a fost înregistrat în luna aprilie 2014, respectiv de 65%, în timp ce consumul celor în sistem cu repartitoare a fost semnificativ mai mic, respectiv de 39%.” atrage atenția dipl.ing. Marian Șisu, președintele Asociaţiei Naţionale a Prestatorilor de Servicii de Contorizare si Calcul al Utilitatilor (ANPSC).

Studiul constată că apartamentele dotate cu repartitoare de costuri au achitat în sezonul rece noiembrie 2013 - aprilie 2014 o factură direct proporţională cu consumul înregistrat, acest fapt indicând un efort financiar cu mult diminuat comparativ cu plăţile realizate pentru o locuinţă necontorizată individual. Astfel, se constată că instalarea repartitoarelor de costuri înseamnă investiţii ce vor fi amortizate într-o perioadă foarte scurtă de timp, având în vedere facturile reale ce vor fi plătite ulterior către furnizorii de utilităţi.

Documentul ANPSC compară consumurile înregistrate de blocurile dotate cu repartitoare de costuri individuale, faţă de consumurile înregistrate de blocurile necontorizate individual şi, raportând la suprafeţele echivalent termic (SET) ale ambelor segmente, se exemplifică prin graficul următor, care evidenţiază consumul de Gigacalorii pentru încălzire consumate pentru 1 mp SET în sezonul rece în 7 sezoane, respectiv din 2007 şi până în 2014. Se constată încă o dată faptul că instalarea în apartamente a repartitoarelor înseamnă o reducere semnificativă a cheltuielilor generate de încălzire.

De aici puteți downloada studiul efectuat de ANPSC, despre implementarea sistemului de contorizare cu repartitoare de costuri. 

Legea 121 din 2014 privind eficiența energetică o puteți găsi aici.

-->

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DEva.ro | Internet la femininSanatatea BuzoianaComunicate de presaLion MentorTomis NewsGradinite BucurestiTatiCool

Facebook

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMark