Impresii de la Conferința de prezentare a Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor din Domeniul Bancar

Am participat ieri (29 martie 2016) la conferinţa de prezentare a Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar, care a avut loc la ora 11.00, la sediul BNR din Aleea Negru Vodă, nr. 3, intrarea A, Aula Costin Murgescu.

Conferinţa s-a desfăşurat într-o amosferă protocolară, discursurile fiind dinainte pregătite, iar în sală au fost aşezaţi dispersat oameni cu rolul de a pune vorbitorilor întrebări dinainte cunoscute la care răspunsurile erau deja pregătite.

În timpul conferinţei au existat şi incidente, astfel la un moment dat un domn din sală l-a intrebat pe dl. Alexandru Păunescu (BNR) de ce nu au fost invitate toate asociaţiile de consumatori, cu referire la AURSF, Asociaţia Clienţilor Bancari Timişoara, Asociaţia Parakletos. Dl. Păunescu a răspuns că la conferinţă au fost invitate toate asociaţiile de consumatori şi că tocmai a văzut ieşind din sală pe dl. Alin Iacob, preşedinte AURSF. Domnul care a formulat întrebarea l-a sunat pe Alin Iacob, care i-a spus că este acasă. Şi eu, care-l cunosc personal pe Alin Iacob, pot confirma că nu a fost prezent în sală.

Toţi speakerii au prezentat Centrul de soluţionare alternativă a litigiilor în domeniul bancar punând accent pe beneficiile pe care acest centru le-ar aduce clienţilor bancari: profesionalism, flexibilitate, soluţionare rapidă a litigiilor (în cel mult 90 zile), fără costuri, imparţialitate, transparenţă (informaţii care se regăsesc şi în broşura de prezentare care ne-a fost înmânată la intrare ).

Actul normativ pentru stabilizarea condiţiilor de funcţionare a centrului este în prezent în Parlament în cadrul comisiilor pentru a fi aprobat.

Finanţarea CSALB se realizează de către bănci, algoritmul de finanţare a fost stabilit de ARB, fiecare bancă va avea o contribuţie financiară în funcţie de numărul de litigii şi de cota de piaţă. Deşi s-au făcut aceste precizări, se pare că ARB totuşi nu a făcut public algoritmul de finanţare. Anual, băncile vor finanţa Centrul cu suma de 600.000 euro.

Pe lângă contribuţia băncilor, CSALB va obţine venituri şi din comisioanele precum şi sumele percepute pentru prestaţiile din domeniu efectuate terţilor, aici putându-se include de exemplu diferite cursuri organizate în domeniu destinate consumatorilor, pentru că această entitate se va implica şi în educarea consumatorilor.

De asemenea, CSALB va obţine venituri şi din fonduri europene (observaţie - acest aspect nu este prevăzut în Ordonanţa 38/2015).

La întrebarea cât de imparţial este CSALB din moment ce este finanţat de bănci, dl. Alexandru Păunescu a răspuns că băncile nu plătesc soluţionarea litigiilor, ci doar asigură finanţarea infrastructurii necesare funcţionării centrului.

Reporterul de la B1 TV a întrebat care este nivelul salariilor pe care le iau cei din Colegiul de coordonare şi din CSALB, iar dl. Alexandru Păunescu (el a răspuns astăzi la întrebări) a replicat că se încasează indemnizaţii, nu salarii, iar nivelul acestora este confidenţial. Reporterul B1 TV i-a replicat: dar am văzut mai înainte pe ecran TRANSPARENŢĂ, nu sunteţi transparenţi? Dl. Păunescu i-a răspuns că sunt transparenţi în privinţa modului de soluţionare a litigiilor, nu în privinţa salariilor.

Eu am avut întrebări privind două aspecte:

1) Prima întrebare s-a referit la un aspect nesesizat de niciun speaker, care poate să justifice interesul băncilor de a finanţa CSALB, şi anume faptul că, în conformitate cu art. 23 alin.(3), Colegiul de coordonare al CSALB are şi un rol consultativ, comunicând puncte de vedere la cererea următoarelor autorităţi ale statului: Administraţiei Prezidenţiale şi Guvernului României; comisiilor parlamentare, senatorilor şi deputaţilor; autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale; organizaţiilor profesionale, patronale, organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor şi chiar instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.

Autorităţile statului vor fi obligate să respecte punctul de vedere al CSALB?

Dl. Alexandru Păunescu a răspuns că punctul de vedere al CSALB va fi doar cu titlu informativ. (Observaţie: în acest caz, care este utilitatea lui?)

Următoarea mea întrebare a fost: având în vedere că ANPC are printre atribuţii să formuleze puncte de vedere în domeniul protecţiei consumatorilor, iar din Colegiul de coordonare al CSALB face parte şi un reprezentant din cadrul ANPC, asistăm acum la un transfer de putere de la o autoritate a statului către o entitate privată finanţată de bănci?

Răspunsul a fost ambiguu, specificându-se că nu este vorba de aşa ceva.

Observaţie: pe mine răspunsul reprezentantului BNR nu m-a lămurit, Ordonanţa 38/2015 spune altceva decât susţine dânsul.

2) De asemenea, am vrut să ştiu care sunt procedurile prin care pot fi traşi la răspundere conciliatorii care dau soluţii greşite. Mi s-a spus că nu se poate aşa ceva, odată ce soluţia e acceptată de părţi, ce greşeală să fie?

Am revenit cu întrebarea: dat fiind faptul că, în conformitate cu art.7 alin.(n) din OG 38/2015, soluţia rezultată din procedura de conciliere constituie de drept titlu executoriu, deci conciliatorii sunt investiţi cu puterea unei autorităţi a statului, dacă soluţiile lor sunt neconforme cu legea cum pot fi traşi la răspundere? În cazul unei autorităţi a statului, salariaţii sunt funcţionari publici şi pot fi traşi la răspundere în baza unor legi, însă în cazul entităţii private CSALB, care este răspunderea conciliatorilor?

Dl. Alexandru Păunescu mi-a răspuns: Aţi văzut judecători traşi la răspundere?

Unul dintre criteriile de selectare a conciliatorilor a fost să aibă studii superioare juridice sau economice. Astăzi, la final, au vorbit 4 conciliatori, toţi avocaţi. Aceştia au explicat că, de multe ori, legislaţia nu este bună, iar dreptatea este diferită de lege, motiv pentru care conciliatorii nu vor utiliza în conciliere legile, ci uzanţele comerciale, iar dacă se va putea ajunge la o înţelegere între client şi bancă, soluţia CSALB semnată şi acceptată va avea putere de contract şi poate conţine şi prevederi diferite de lege.

Multe dintre discursurile speakerilor de astăzi le regăsiţi în presă. Un articol destul de bun gasiti aici:

http://www.conso.ro/credite-imobiliare/sal-ul-bancar-porneste-la-drum-cu-stangul

Pe mine nu m-au impresionat discursurile demagogice gen criză ciclică, îndemnuri adresate clienţilor bancari care ar trebui să se adreseze acestui CSALB, întrucât instanţele vor fi ocupate cu legea dării în plată şi cu legea falimentului personal (Bogdan Olteanu, Bogdan Pandelică).

Mai spre final, jurnalistul Mihai Baniţă a întrebat cum a fost numit reprezentantul asociaţiilor de consumatori în Colegiul de coordonare, dacă actul de numire a fost făcut public şi care este legitimitatea lui în condiţiile în care a fost votat de o federaţie care nu este constituită legal. La această întrebare a răspuns însuşi Mierlea, ambiguu şi pompos, susţinând că federaţia e constituită legal.

Observaţii ulterioare conferinţei:

a) Cum poate Centrul de soluţionare alternativă a litigiilor în domeniul bancar să fie independent, dacă este finanţat de bănci?

b) Discutând ulterior cu cineva interesat de ce se întâmplă cu România, am primit următoarea idee pe care am cercetat-o acum: există riscul ca de acum înainte băncile şi IFN-urile să includă în contractele încheiate cu clienţii, încă de la început, un paragraf prin care să impună clienţilor ca, în caz de situaţie litigioasă, să fie de acord cu soluţionarea litigiului la CSALB şi că acceptă soluţia dată de CSALB. Această ipoteză este confirmată de următoarele aspecte:

- La pagina 6, din broşura de prezentare, sunt specificate două tipuri de proceduri administrate de centru, iar cea de la punctul 2 pare că îmi confirmă ipoteza formulată anterior.

- Art.12 din OG 38/2015 stabileşte obligativitatea soluţiei stabilite de CSALB în cazul în care s-a parcurs o procedură de informare în urma căreia părţile au ales această posibilitate de soluţionare a litigiului.

c) La art. 24 alin. (5) din OG 38/2015 se precizează că "Membrii Corpului conciliatorilor sunt independenţi, imparţiali şi trebuie să dispună de o bună reputaţie şi expertiză adecvată."

Termenul conciliator pare că denumeşte pe cel care desfăşoară o profesie liberală, însă toate profesiile liberale au o lege specială care reglementează responsabilităţile şi criteriile de apreciere a independenţei celui care desfăşoară profesia respectivă: avocaţii au Legea 51/1995; experţii contabili au Ordonanţa 65/1994; notarii au Legea 36/1995, mediatorii au Legea 192/2006. Am văzut pentru conciliatori nişte reglementări în regulamentul intern al CSALB, însă insuficiente în opinia mea.

În condiţiile în care conciliatorii nu au o lege specială, cum putem aprecia obiectiv independenţa şi imparţialitatea acestora? Iar lipsa responsabilităţilor legale pentru fapte a generat întotdeauna abuzuri.

Material realizat de Mihaela Evelina Mitrea, membru in CD al APC, participant la această conferinţă.

-->

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DEva.ro | Internet la femininSanatatea BuzoianaComunicate de presaLion MentorTomis NewsGradinite BucurestiTatiCool

Facebook

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMark