Impresii de la o întâlnire. La Bucureşti.

În data de 9 decembrie 2015 am avut cinstea să fim invitaţi la o dezbatere publică privind proiectul de Buget pentru 2016, organizată de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic. Este un minister nou, înfiinţat de actualul guvern, în urma tragediei provocate de incendiul din clubul „Colectiv”, soldată cu 60 de morţi, demonstraţii de stradă în marile oraşe ale ţării, demisia guvernului Ponta şi numirea celui prezent, compus din persoane din afara sferei politicului (cu excepţii).

Plini de speranţe şi de încântare, ne-am gândit ce să spunem, cum să fim mai convingători pentru a atrage oarecare finanţare pentru activitatea organizaţiilor de consumatori, în speranţa obţinerii unor modificări în cheltuielile proiectate pentru 2016. Am reuşit să ne concentrăm argumentele pe o jumătate de pagină, pentru că, am fost informaţi, vom avea cel mult 3 minute la dispoziţie.

Ne îmbrăcăm, domnule, frumos, şi ... hai şi noi pe la dezbatere! (ar fi zis Conul Leonida, la fel de naiv ca şi noi). Trec acum la persoana întâia, ca reprezentant al asociaţiei.

Când să ies pe uşă, iaca poznă! Primesc un e-mail care spune că, datorită numărului mare de participanţi (170, dacă vă puteţi închipui un număr atât de mare!) nu ne mai vedem în Palatul Victoria, ci în Palatul Parlamentului. Frumos Palat! (La maison de Sosescó! The biggest in the world, after your Pentagone! Covorul pe care staţi cântăreşte 3 tone!). Cam decrepit, cu bucăţi de zid sfărâmate, cu zugrăveli scorojite pe ici, pe colo. Dar să trecem peste aceste amănunte, după cum am trecut şi de controlul radiologic de la intrare, ca la aeroport: metale, aici, haina în cutie, arme chimice şi bacteriologice – interzise!

Iau loc în sală, întâlnirea începe cu informarea asistenţei că proiectul de buget a fost aprobat de guvern, acum o oră. Asistenţa, neînţelegătoare, în loc să se bucure şi să lege o horă a înfrăţirii ong-iste, protestează: ce rost mai au discuţiile?! Să o luăm ca un exerciţiu de democraţie, ni se răspunde. Aşadar, ne apucăm de făcut exerciţii.

A urmat implementarea unei inedite metode guvernamentale în dialogul cu societatea civilă: heuristica! Cum vă spuneam, ne-am înscris prea mulţi, ar fi durat prea mult, aşa că se va trage la sorţi cine vorbeşte. Deocamdată, cam o jumătate de oră au vorbit reprezentanţii guvernului (din cele două ore alocate dialogului). Apoi Răzvan, sau Dragoş, sau Mihnea, trage la sorţi. Răzvan, vrei să rogi pe cineva să scoată un bilet din vas? Răzvan achiesează şi pofteşte diverşi participanţi să-şi asume riscul. În fine, cineva o face. Răzvan ia biletul, îl desface, şi se duce cu el la prezidiu. Prezidiul ia notă de numărul de pe bilet, îl prezintă asistenţei (transparenţa actului de guvernare), apoi caută pe listă, dă o foaie, şi încă o foaie, şi în final anunţă: Pavel Paraschivescu! Nici un răspuns. Mă rog, mai tragem o dată. Şi încă o dată, până când sorţii au nimerit pe o persoană aflată în sală. Şi tot aşa, până la sfârşit. Peste jumătate din cei înscrişi nu au fost prezenţi... un motiv putând fi şi mutarea în ultima clipă a locului de întâlnire.

Fericiţii participanţi scoşi la vorbitor m-au impresionat prin seriozitate, argumentare şi maturitate. La fiecare dintre ei s-a dat răspuns din partea guvernanţilor prezenţi. Spre exemplu, cineva solicita 8% din buget pentru sănătate, iar răspunsul a fost că bugetul e mic. Înţelegeţi, dacă era mai mare, actualul 4% ar fi exact 8% ! (copii, nu faceţi aşa ceva la şcoală!).

Zeiţa Fortuna nu mi-a dat şansa de pleda pentru interesele consumatorilor. Dacă aş fi avut noroc, aş fi prezentat textul de mai jos. Dar dacă n-am avut noroc, sper că data viitoare Asociaţia să trimită pe altcineva, mai norocos! Ori să ne întâlnim în altă parte, căci, vorba ceea, schimbi locul, schimbi norocul!

Câteva argumente pentru finanţarea

Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România

1. Consumatorii alimentează partea majoritară din bugetul statului, prin achitarea taxei pe valoarea adăugată. Este firesc ca o parte din aceste cheltuieli să se întoarcă la organizaţiile care îi reprezintă.

2. Organizaţiile consumatorilor, prin proiectele de educare, prin testele comparative, prin acţiunile de informare a consumatorilor contribuie la îmbunătăţirea calităţii produselor, la creşterea valorii adăugate, a competitivităţii pieţei.

3. Datele statistice ale Comisiei Europene plasează România pe poziţie codaşă în ce priveşte finanţarea bugetară a asociaţiilor de consumatori (exemple: 2000E pe 1000 locuitori în Luxembourg, 1100E în Danemarca, 57 E în Cehia, 28E în Ungaria, 11E în Polonia, terminând cu sub 3E în Bulgaria, Grecia, România).

4. APC România este organizaţie de utilitate publică din 2005, dar sprijinul guvernamental este sub aşteptări. APC România este membră în organizaţiile internaţionale şi europene de profil, dar nu deţine resurse financiare nici pentru a-şi plăti cotizaţia.

5. Prin finanţarea APC România de către statul român, organizaţia îşi păstrează independenţa şi imparţialitatea faţă de agenţii economici.

6. Exemple de finanţări de interes limitat, în comparaţie cu domeniul complet al consumatorilor: Uniunea Croaţilor din România: 2.037.000 lei (MO 1977, p. IV, 31.03.2014); Asociaţia Marea Lojă Masonică Naţională din România: teren de 2.500 de mp cu drept de folosinţă gratuită pentru 49 de ani (HotNews.ro, alte surse, 20.12.2013).

7. Dorim finanţare pentru realizarea de teste comparative, de acţiuni de educare în sistemul de învăţământ, de proiecte de informare a consumatorilor privind produsele/serviciile de pe piaţă.

Dr. Ec. Emil Bojin

Vicepreşedinte

Asociaţia pentru protecţia consumatorilor din România

-->

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DEva.ro | Internet la femininSanatatea BuzoianaComunicate de presaLion MentorTomis NewsGradinite BucurestiTatiCool

Facebook

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMarkFundația Mâine va fi mai bine