Mielul, ștampila, cozonacul, oul, găina și vopseaua

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România - APC România, organizaţie neguvernamentală apolitică şi nonprofit, vă informează despre câteva produse care se cumpără în mod tradițional în perioada Paștelui: cozonaci, ouă sau miel, precum și despre un studiu pe care Dr. Ing. Biolog Mihai Rissdorfer, expert colaborator al APC România, l-a făcut pe etichetele a 10 tipuri de vopsea de ouă.

La fiecare aliment, prospețimea este cea care ar trebui să ne preocupe în primul rând, deoarece numai alimentele proaspete ne pot asigura întreaga cantitate de nutrienți existentă în acestea, în plus, ne putem proteja și de eventuale toxinfecții alimentare generate de alimentele în curs de alterare.

De asemeni, este recomandat să citiți foarte bine eticheta de pe orice produs,. Fiți atenți și la vinul pe care îl cumparați, la vopseaua de ouă, fructele, legumele și orice alte alimente.

Pentru mai multe amănunte puteţi apela numărul de telefon: 0723.004.407 (Domnul Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu, președinte APC România) sau puteţi scrie la lpascu@apc-romania.ro.

 

APC România vă sfătuiește

A. Oul.În comerț, ouale se vând în cofrage de 6, 10, 15 si 30 de bucăți. În conformitate cu H.G. nr. 415/2004 privind regimul de comercializare a ouălor, însoțită de Normele metodologice de aplicare, pe fiecare ou trebuie să fie aplicat, prin ștanțare, următoarele informații, în ordinea de mai jos:

- sistemul de creștere al găinilor, este reprezentat de o cifră de la 0 la 3, astfel:

  • cifra 0 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în sistem ecologic;

  • cifra 1 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în aer liber;

  • cifra 2 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în hale, unde se pot deplasa;

  • cifra 3 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în baterii îmbunătățite.

- un cod de două litere care reprezintă țara de origine (România – RO, Polonia – PL etc.);

-un cod de două litere care reprezintă judetul (Buzău – Bz, Bacău – Bc, etc.);

-un cod de trei cifre, de la 001 la 999 care reprezintă numărul de ordine în cadrul județului.

Totodată, se aplică, tot prin ștanțare, pe fiecare ou data durabilității minimale (DDM), care este data până la care ouăle pot fi consumate. Data durabilității minimale trebuie fixată la mai puțin de 28 de zile după data ouatului. Cele două categorii de informații se aplică pe fiecare ou supus comercializării.

Pentru o înțelegere a informațiilor de mai sus vă oferim o interpretare a următorului exemplu de ștanțare aplicat pe un ou. Astfel, codul alfanumeric 3ROBZ012, urmat de codul D.D.M. 21.05.13, se interpretează după cum urmează: oul provine de la o găină crescută în baterii modernizate (cifra 3), țara de origine este România, crescătorul de păsări se află în județul Buzău, iar 012 reprezintă un număr de ordine acordat producătorului, oul poate fi consumat până la data de 21 mai 2013, inclusiv.

Pe ambalajul de comercializare (cofrag) trebuie să fie menționate, cu caractere vizibile și lizibile, informații referitoare la:

-          Mărimea/greutatea oului, există următoarea clasificare după greutate: ouă XL (73g și peste), ouă L ( de la 63g până la 73), ouă M (de la 53 g până la 63) și ouă S (sub 53 g);

-          Numărul de ouă aflate în ambalajul de comercializare(cofrag);

-          Clasa de calitate (oua categoria A sau ouă proaspete, ouă categoria B sau ouă calitatea a doua);

-          Numele sau denumirea și adresa unității care a ambalat sau a celei pentru care se ambalează ouăle;

-          Țara de origine;

-          Termenul de valabilitate, urmat de recomandările de depozitare;

-          Metoda de producție/sistemul de creștere al găinilor (0,1,2 sau 3).

Opțional, pe cofrag mai pot fi menționate: prețul de vânzare, indicații despre modul de furajare a găinilor ouătoare, informații nutriționale la 100g produs sau pentru un ou cu greutate medie (53 grame), informații care să promoveze vânzarea ouălor cu condiția ca acestea și modul în care sunt alcătuite să nu inducă în eroare consumatorul.

Important de știut!

Ouăle nu se spală, respectiv nu se curăță înainte sau după clasificarea lor. Ouăle nu se supun niciunui tratament de conservare, nu se păstrează în spații refrigerate (unde temperatura este menținută artificial sub + 5 ⁰C). După cumpărare, ouăle se păstrează în frigider. Dacă de la data ouatului au trecut nouă zile, ouăle sunt considerate extra proaspete, după 9 zile de la data ouatului până la a 27 zi după data ouatului, ouăle sunt considerate proaspete.

Calitatea unui ou depinde de sistemul de creștere al găinilor (0, 1, 2 și 3) și de hrana administrată acestora. Ouăle cele mai gustoase și hrănitoare sunt cele provenite de la găini crescute în sistem ecologic, unde există norme stricte legate de suprafață, dar și de furajele care se administrează acestora. Aceste ouă sunt marcate cu cifra 0. La polul opus se află ouăle provenite de la găini crescute în baterii modernizate. Prețul ouălor depinde de cantitatea de ouă cumpărate, greutatea acestora și modul în care au fost crescute găinile (0, 1, 2 și 3).

În comerț găsiți și ouă gata vopsite. Acestea provin numai de la găini crescute în baterii.

În final, vă oferim următorul sfat: cu cât data durabilității minimale este mai departe de momentul cumpărării, cu atât oul este mai proaspăt, astfel crescând șansa dvs de a cumpăra ouă extra proaspete.

Curiozități despre ouă

Știți câte ouă puteți cumpăra cu 5 dolari americani în diferite țări ale lumii? Ne-am interesat și am aflat că: în China cumperi 57 de ouă, în România 43 de ouă, în SUA 34 de ouă, în Canada 19 ouă și în Suedia 15 ouă.

Un consumator român consumă în fiecare lună, în medie, 20 de ouă, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Cel mai bine tolerat de organism este oul fiert moale, acesta este digerat în 1-2 ore, în timp ce omleta se digeră după 3 ore.

Un ou mărimea M furnizează organismului 80 kcal, 6,6 g proteine, 5,9 g lipide, 0,07 sodiu, 100mg fosfor, 70 mg potasiu, 30 mg calciu, 1,4 mg fier, 6 mg magneziu, 80 mg clor, 30 mg sulf, 0,27 g colesterol, de ordinul microgramelor găsim complexul de vitamine B, lecitina, iod, cupru,mangan și zinc.

Colesterolul se găsește în gălbenușul oului.

B. Vopseaua de ouă

Dr. Ing. Biolog Mihai Rissdorfer, expert colaborator al APC România a făcut un studiu pe eticheta a 10 tipuri de vopsea roșie pentru ouă, achiziționate din supermarketuri în perioada 1 - 3 Aprilie 2015.

Au fost analizate următoarele vopsele de ouă: Secom Onix Impex Onix, Dr. Oetker Carmin, Dr. Oetker – kit pentru Oua de Paste, Polyrom Impex vopsea solidă și vopsea lichidă, Alex & Comp vopsea solidă și lichidă, Alex & comp – lac pentru ouă, Dr. Oetker Gallus și Gordena Impex – Imperial Multicolor, hârtie pentru vopsit ouă roșii.

8 dintre aceste vopsele conțin Azorubina, E122, un colorant roșu toxic, folosit în industria textilă, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii. Poate produce reacții la persoanele care nu tolerează aspirina. Este un aditiv interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria și Norvegia.

9 dintre cele 10 produse conțin aditivi alimentari, excepție făcând Lacul pentru ouă Alex & Comp. Majoritatea vopselurilor pentru ouă conțin aditivi alimentari. APC România recomandă să cumpărați ouă de categoria 0 și 1 întrucât au coaja mai groasă și nu vă trece vopseaua prin ele ajungând la conținut. Ouăle de categoria 2 și 3 provin de la găini crescute în hale industriale sau baterii, găini stresate, și au coaja foarte subțire, prin urmare vopseaua de ouă poate ajunge in interior. Odată pătate cu vopsea, ouăle nu mai pot fi mâncate pentru că devin toxice.

De asemeni, APC România recomandă să fierbeți ouăle înainte de vopsire și să le vopsiți cu produse naturale: cafea, ceai, ceapă roșie sau albă, turmeric, paprika, afine, coacăze, varză sau piper.

C. Carnea de miel.Este o carne roșie, bogată în acizi grași Omega 3, zinc (100 g carne de miel conține 40% din doza zilnică recomandată de zinc), complexul de vitamine B, hipocalorică, din 100 g carne de miel preparată numai la gratar sau la cuptor asimilăm 160 kcal.

Cum se recunoaște carnea de miel proaspătă?

Aprecierea prospețimii cărnii de miel se realizează organoleptic, folosindu-se organele de simț: văzul, mirosul și pipăitul. Astfel, aprecierea organoleptica are în vedere următoarele:

  • aspectul: la carnea proaspătă suprafața este acoperită cu o peliculă uscată, iar în secțiune, carnea este lucioasă și slab umedă;

  • culoarea: la suprafață este roză, iar în secțiune culoarea este roșie, caracteristică speciei și regiunii anatomice;

  • consistența: fermă și elastică, urma lăsată de apăsarea cu degetul dispare repede;

  • mirosul: plăcut, caracteristic speciei;

  • grăsimea: albă și compactă;

  • măduva oaselor: elastică, lucioasă, iar în secțiune umple complet canalul medular;

  • tendoane și articulații: lucioase, elastice, tari, lichid sinovial limpede;

  • bulionul (fiertura de carne după sedimentare): limpede și aromat, cu un strat de grăsime la suprafață.

Recomandăm consumatorilor să achiziționeze miei verificați de către medicul veterinar, cu o greutate a carcasei de peste 12 kg. Mieii sub această greutate au un conținut ridicat de apă, ceea ce face ca prin operația de pregătire (fierbere, prăjire, frigere) să se diminueze cantitativ foarte mult (cantitatea de preparat aptă de consum). Prețul unui kg de carne de miel variază de la 15 lei, în orașele mici, la 28 de lei în marile orașe (București, Constanța, Timișoara etc). O ultimă găselniță a comercianților, afișarea prețului la carne de miel pentru 100 g de produs. Astfel, în unul din marile magazine ale Bucureștiului, prețul la carnea de miel era de 2,79 lei/100 g.

 

D. Cozonac

Este o prăjitură tradițională de Paște. Cozonacul este un produs cu densitate energetică mare, dezechilibrat din punct de vedere nutrițional, cu cantitate mare de glucide (peste 50 g glucide la 100 g de produs).

Rețeta de cozonac folosită de către bunici/mame și prietene este pe bază de făină, ouă, zahar, unt, ulei, lapte, drojdie, esență de rom, sare, nuca și/sau stafide/rahat. Din păcate, marii producători de produse de panificație și produse de cofetărie, au umblat la rețeta clasică a cozonacului, folosind materii prime de calitate scăzută. Ne referim la făina care nu este panificabilă decât prin folosirea amelioratorilor. De asemenea, s-a scos din rețetă untul și laptele, pentru a scădea costul de producție, și s-au introdus mulți aditivi alimentari. Pe pițta românească există sortimente de cozonac cu 14 aditivi, adică „chimicale cu lingura”.

În ultima perioadă, hipermarketurile au început să fabrice și să vândă sub brandul magazinului cozonaci cu aditivi.

Sfatul nostru:

Paștele este o singură dată în fiecare an, nu merită să cumpărăm cozonac cu chimicale. Nici cozonacul nu mai este ce-a fost! S-a inventat cozonacul cu fibră de cartof și pesmet! Citiți eticheta! Alegeți în cunoștință de cauză! Alegeți calitatea și nu cantitatea!” a declarat Conf. Univ. Dr. STANCIU Costel, Președinte APC România.

-->

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DEva.ro | Internet la femininSanatatea BuzoianaComunicate de presaLion MentorTomis NewsGradinite BucurestiTatiCool

Facebook

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMarkFundația Mâine va fi mai bine