Şedinţa ECCG din 13-14 aprilie 2016

Şedinţa a fost condusă de d-na Despina Spanou, directoarea Direcţiei pentru consumatori din cadrul Direcţiei Generale Justiţie şi Consumatori a Comisiei Europene. Ea a salutat prezenţa în sală a membrilor ECCG care au reuşit să facă deplasarea (aprox. jumătate), în condiţiile dificile generate de măsurile de prudenţă antiteroristă şi a grevei neanunţate a controlorilor de zbor de pe aeroportul din Bruxelles. Ea a salutat de asemenea  prezenţa în sală a unor reprezentanţi ai Comitetului Internal Market and Consumer  Protection , din cadrul Parlamentului European.

S-a trecut la primul punct de pe ordinea de zi, şi anume informare privind stadiul în care se află diferitele acţiuni din cadrul politicii de protecţie a consumatorilor desfăşurate de Comisia Europeană. 

Privind piaţa unică digitală – Digital Single Market - , Comisia va prezenta în luna mai un proiect de directivă care urmăreşte să ofere un acces ameliorat serviciilor prin internet atât consumatorilor, cât şi companiilor, prin crearea condiţiilor pentru reţele digitale avansate şi pentru servicii inovative. Problema denumită „geo-blocking” (refuzul companiei de a livra produsele într-un alt Stat Membru) va ocupa un loc central. Alte subiecte se referă la problema drepturilor de autor în contextul serviciilor de descărcare a fişierelor audio şi video, rolul platformelor digitale de tip Google, Facebook etc. , ca şi la situaţia telecomunicaţiilor care utilizează reţeaua internet.

A urmat prezentarea  unui studiu privind vulnerabilitatea consumatorilor, coordonat de dl Dan Dionisie, şef de unitate în cadrul Direcţiei Consumatori, cu rezultate care au generat mult interes. Studiul identifică motivele pentru care apare starea de vulnerabilitate a unor consumatori când încearcă să cumpere produse şi servicii, cu atenţie specială în situaţia mediului digital. S-a convenit asupra definiţiei acestei situaţii; astfel, un consumator vulnerabil este o persoană care: este expusă unui risc crescut de a suferi o interacţiune negativă cu piaţa; are o abilitate mică să-şi urmărească interesele; are dificultăţi să asimileze informaţiile; are o capacitate modestă să cumpere sau să aleagă produsele potrivite; este susceptibilă de a cădea victimă unor practici comerciale deosebite. Mai mult de jumătate din consumatori nu compară ofertele de pe piaţa energiei şi de pe piaţa financiară. De asemenea, 37% nu sunt în stare să aleagă cea mai bună ofertă, aşa cum a rezultat dintr-o serie de experienţe practice care au urmărit comportamentul consumatorilor (în Danemarca, Lituania, Marea Britanie, Portugalia şi România).  Consumatorul devine vulnerabil în funcţie de situaţie, de circumstanţe sau de mediul în care se exprimă. De exemplu, când sunt în situaţie financiară dificilă sau când limba maternă nu este cea în care se desfăşoară tranzacţia. Cei în vârstă compară mai greu ofertele şi se decid mai greu să schimbe furnizorul (de energie, în majoritatea cazurilor).

Studiul complet poate fi citit la următoare adresă de internet: http://ec.europa.eu/consumers/consumer_evidence/market_studies/docs/vulnerable_consumers_approved_27_01_2016_en.pdf

Tot dl Dan Dionisie a coordonat următorul studiu, privind atitudinea faţă de termenii şi condiţiile (TC) incluse pe paginile de internet, desfăşurat în 12 State Membre. Studiul urmează a fi publicat. Obiectivul urmărit în acest caz este analiza efectelor unei măsuri menite să simplifice şi să micşoreze dimensiunea acestor TC , în special dacă utilizatorii vor înţelege mai bine această secţiune. S-a constatat că ei înţeleg mai bine în ce condiţii se va desfăşura tranzacţia, dacă sunt obligaţi să citească această secţiune. De asemenea, gradul de încredere creşte dacă site-ul este susţinut de o organizaţie – de stat sau de consumatori - , sau dacă există comentarii pozitive despre acest site. Grupul ECCG nu şi-a exprimat susţinerea pentru metoda acordării de încredere prin poziţia unei asociaţii de consumatori, deoarece aceasta poate distorsiona piaţa, iar un sprijin responsabil înseamnă un efort constant, deosebit, de a urmări comportamentul site-ului respectiv. Reprezentantul Olandei a arătat că în experienţa lor au negociat mulţi ani cu diverse sectoare (asociaţii profesionale), nu diverse firme, pentru obţinerea unui comportament al site-ului într-o manieră corectă şi prietenoasă faţă de consumatori.

Al treilea studiu prezentat de dl Dan Dionisie se referă la impactul marketingului prin internet asupra copiilor. S-a constatat că mesajele publicitare adresate copiilor constituie o metodă foarte răspândită în mediul internet; astfel, majoritatea jocurilor on-line conţin reclame, care au în mod clar influenţă asupra copiilor, fără ca aceştia să realizeze această condiţionare. Pe de altă parte, părinţii nu se ocupă de supravegherea utilizării internetului de către copii, ei considerând că este treaba autorităţilor să vegheze asupra informaţiilor vehiculate de acest mediu. Grupul ECCG a solicitat acces la studiile prezentate mai sus.

În cadrul informării generale asupra activităţii din domeniul protecţiei consumatorilor s-au mai făcut scurte referiri la activităţile a trei grupuri specializate, unul privind instrumentele de comparare on-line, altul privind afirmaţiile producătorilor privind caracterul ecologic al produselor, iar al treilea privind piaţa de energie, toate grupurile recomandând actualizarea ghidului privind Directiva referitoare la practici comerciale neloiale. Activitatea acestor grupuri a fost prezentată în detaliu în şedinţele precedente ale ECCG.

Următorul punct pe ordinea de zi a fost o discuţie tematică privind Piaţa unică digitală. Astfel, Comisia lucrează la o propunere de contract privind produsele digitale, în strânsă colaborare cu Parlamentul European, urmând ca în luna mai să prezinte proiectul de directivă.  De asemenea, se impune revizuirea Directivei privind protecţia consumatorilor (în speţă, colaborarea dintre autorităţile naţionale de protecţia consumatorilor), deoarece aceasta nu acoperă piaţa digitală.

Se lucrează totodată la proiectul unei comunicări privind platformele digitale, pentru care s-au desfăşurat consultaţii cu diverşi factori interesaţi (Google, Facebook, Amazon etc.). S-a convenit că este nevoie de o mai mare claritate în ce priveşte drepturile şi obligaţiile asumate de părţi, de o mai bună exprimare a definiţiilor şi de soluţii privind aplicarea la mediul digital a reglementărilor existente. Este nevoie de astfel de soluţii, având în vedere rolul important pe plan economic jucat de aceste platforme.

În continuare, s-a abordat subiectul platformelor de tip ODR – soluţionare on-line alternativă a disputelor dintre consumatori şi comercianţi. Comisia a informat grupul ECCG că un număr de 22 de State Membre au transpus Regulamentul nr. 524/2013  (inclusiv România, prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2015). Există 164 de entităţi SAL (Soluţionare Alternativă) în 20 de state, dar nu şi în România. În acest caz, am informat că, deşi Centrul European al Consumatorilor CEE – găzduit de APC România – a fost desemnat prin ordonanţa menţionată drept punct de contact, Ministerul Economiei încă nu a răspuns la adresa CEE  din februarie a.c. privind SAL. Platforma ODR urmează să devină funcţională din luna iunie 2016.

În continuare, au fost prezentate măsurile menite să aducă o reformă a reglementărilor generale de protecţie a datelor, care urmează să fie aplicate din vara anului viitor. Se va asigura un cadru unic care va avea precădere asupra reglementărilor naţionale. Acest cadru legislativ urmăreşte asigurarea de drepturi pentru persoane şi îmbunătăţirea încrederii consumatorilor în site-urile care prelucrează datele utilizatorilor, inclusiv „dreptul de a fi uitat”, adică ştergerea informaţiilor perimate referitoare la viaţa unei persoane (de ex. este în închisoare, condamnat pentru evaziune fiscală, corupţie etc.).

A urmat o prezentare asupra unor idei propuse spre dezbatere în legătură cu „economia colaborativă”, denumire dată tranzacţiilor dintre persoane particulare (se împrumută maşina sau un instrument, se locuieşte în casa altcuiva pe timpul vacanţei, se schimbă un produs cu altul etc.). Comisia intenţionează să propună reglementări şi în acest sector, mânată, bineînţeles, de cele mai pioase intenţii. Se cugetă, aşadar, dacă unul dintre participanţii la tranzacţie să fie considerat „furnizor, comerciant”, iar celălalt să rămână consumator, şi ce criterii trebuie formulate în acest sens. S-a prezentat şi o informare privind situaţia pieţei unice privind serviciile financiare. Comisia a constatat că această piaţă este departe de a fi unificată, ea prezentând o fragmentare bazată pe pieţele statelor membre. Consumatorii de servicii financiare au un acces redus la instituţiile financiare din alte ţări, nici măcar pentru a-şi deschide un cont curent în altă bancă din străinătate. Prin consultarea desfăşurată de Comisie s-a constatat şi creşterea ponderii serviciilor financiare prin internet. Concluziile acestui studiu se vor prezenta în luna mai, după care urmează să fie stabilite acţiunile necesare.

În a doua parte a întâlnirii, Comisia a abordat chestiunea pieţei energetice pentru consumatori, atât ca urmare a unui studiu specializat, cât şi în urma celei de a 8-a întâlniri a Forumului Cetăţenesc pentru Energie, un grup organizat de CE. Trebuie precizat că în România abia anul acesta va fi posibilă schimbarea efectivă (renunţându-se la preţurile reglementate) a furnizorului de energie (în principal de electricitate), aşadar nu a fost cazul să participe la aceste discuţii fără aplicabilitate pe piaţa internă. Cu toate acestea, este interesat de prezentat subiectele importante, în vederea pregătirii pentru schimbările iminente. Astfel, s-au discutat următoarele aspecte:

-          Facturarea: lipsesc informaţii de pe factură, iar altele sunt greu de înţeles; nu există , în 77% din cazuri, informaţii despre entitatea de soluţionare alternativă a disputelor, iar în 74% din cazuri lipsesc datele de contact ale furnizorului; în 68% din cazuri nu se explicitează sursa energiei livrate, lipsesc datele privind durata contractului, istoricul consumului individual, cu cât timp înainte trebuie consumatorul să anunţe că doreşte schimbarea furnizorlui şi altele;

-          Ofertele: sunt greu de comparat, nici măcar când sunt prezente şi „ofertele verzi”, cu energie obţinută din surse neconvenţionale precum eoliene, etc.

-          Instrumentele de comparare a ofertelor prin internet sunt utile doar la compararea preţurilor

-          Schimbarea furnizorului: consumatorii nu cunosc regulile şi nu-şi cunosc drepturile

-          Situaţia consumatorului vulnerabil: situaţia dobânzilor percepute pentru întârzierea la plată, dintre care cele mai multe sunt percepute în România

-          Prosumers: cuvânt care desemnează consumatorul care îşi produce singur energia electrică, de ex. din surse eoliene sau cu celule solare.

-          Reclamaţii privind preţurile şi facturarea, unde România se află în frunte, cu cele mai multe reclamaţii.

A urmat o sesiune dedicată problemelor ridicate de unii membri ai grupului ECCG. Reprezentantul Luxemburgului a atras atenţia asupra includerii problemelor întâmpinate de călătorii cu transportul aerian în gama de soluţii oferite de sistemele alternative de soluţionare a disputelor. Ca răspuns, reprezentantul DG Move – direcţia generală „transport” din cadrul CE, a arătat că se lucrează la regulamentul privind drepturile pasagerilor din transportul aerian, care este deja vechi de 10 ani şi nu mai corespunde situaţiei din realitate. Deocamdată, se va publica în curând un set de indicaţii (guidelines), care au fost stabilite împreună cu companiile aeriene şi consumatorii.  Reprezentanta Germaniei a abordat problema despăgubirilor colective, anunţând că se împlinesc 50 de ani de la prima lege în acest sens din ţara sa.

Comisia a prezentat în continuare situaţia în care se află măsurile cunoscute sub denumirea REFIT, care urmăresc simplificare legislaţiei europene în vederea uşurării poverii legislative şi administrative suportate de agenţii economici. S-au dat asigurări că nivelul de protecţie a consumatorilor nu va fi diminuat. De altfel, viitoarea întâlnire la vârf dedicată consumatorului european, din 17-18 octombrie 2017, va avea ca temă evaluarea legislaţiei din acel punct de vedere. Aceste evaluări legislative urmăresc să verifice dacă legea îşi atinge scopul; dacă aplicarea ei este costisitoare; dacă oferă valoare adăugată principiilor europene.  Se doreşte asigurarea unui climat onest şi transparent, se propune o grijă specială pentru consumatorii vulnerabili, se propune o „listă neagră” de termene şi condiţii, se consideră aplicarea unor prevederi existente pentru protecţia consumatorilor şi unor tranzacţii dintre mici firme.

În final, reprezentanţii Comisiei au prezentat situaţia Directivei privind drepturile consumatorilor, cu o serie de propuneri privind îmbunătăţirea acesteia: necesitatea informaţiilor pre-contractuale, cerinţe minime în contractele încheiate la distanţă, armonizarea prevederilor privind dreptul la renunţare al consumatorului, ca şi reguli privind livrarea produselor comandate. Această directivă a fost transpusă în 21 de state , în ţara noastră fiind vorba de Ordonaţa nr. 34/2014.

Cu această întâlnire s-a încheiat mandatul actualilor membri ai Grupului European Consultativ al Consumatorilor, Direcţia de resort urmând să selecteze din noile propuneri formulate de asociaţiile de consumatori şi transmise de autorităţile respective.

Raport întocmit de

Dr. Ec. Emil Bojin

-->

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DEva.ro | Internet la femininSanatatea BuzoianaComunicate de presaLion MentorTomis NewsGradinite BucurestiTatiCool

Facebook

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMarkFundația Mâine va fi mai bine