Congresul Consumatorilor Europeni

1 fotografie

Dr. Ec. Emil Bojin

Comisia Europeană organizează, în fiecare an, Congresul Consumatorilor Europeni (European Consumer Summit); uneori, este invitată şi Asociaţia Pro Consumatori, cum a fost cazul anul acesta. Subiectul întâlnirii a fost „Adaptarea politicii de consum la tranziţia către o economie verde şi digitală. Provocări şi soluţii”.

Congresul a inclus două tipuri de întâlniri – cea plenară şi cele 9 ateliere de lucru, pe diverse teme. Deschiderea a fost făcută de dl Didier Reynders, comisarul european pentru consumatori şi justiţie, care a arătat că familiile din UE generează, prin cheltuielile făcute, 60% din PIB. Schimbările din societate, aşa cum sunt ele văzute de CE, referitoare la schimbările climatice, la economia digitală, la reducerea biodiversităţii, impun reconsiderarea rolului pe care îl joacă consumatorii. Ca atare, priorităţile CE sunt: sustenabilitatea dezvoltării şi combaterea schimbărilor climatice prin eliminarea totală a emisiilor de bioxid de carbon, Uniunea urmând să devină „neutră din acest punct de vedere”, program denumit Green Deal şi anunţat de preşedinta CE. Dl comisar al consumatorilor a afirmat că „consumatorii au un impact semnificativ asupra mediului” şi că modul curent de consum nu mai este posibil. Ca urmare, consumatorii trebuie educaţi să-şi schimbe radical comportamentul şi să ia deciziile corecte (din perspectiva CE) pentru a salva planeta. A fost atinsă şi cea de a doua temă a Congresului, cea referitoare la extinderea comerţului prin internet, fenomen care este denumit „economie digitală”. În acest domeniu, CE urmăreşte asigurarea unui tratament corect pentru consumatori, având în vedere aplicarea în mediul on-line a reglementărilor de protecţia consumatorilor existente. Piaţa trebuie să lucreze pentru consumatori. Interesant este faptul că nu s-a menţionat niciodată răspunderea producătorilor faţă de impactul ecologic al produselor puse pe piaţă, tot efortul fiind pe umerii consumatorilor: ei trebuie să consume mai puţin, în alt fel, etc.

A urmat intervenţia dlui Darko Horvat, ministrul de resort din Croaţia, ţară care deţine în prezent preşedinţia UE. În limba sa natală, dl Horvat a declarat că Europa trebuie să-şi protejeze consumatorii în faţa extinderii digitalizării. Pe de altă parte, consumatorii trebuie să fie informaţi asupra caracteristicilor ecologice ale produsului cumpărat: dacă procesul de producţie este sustenabil, dacă produsul se poate repara, etc.

Dl Gerd Billen, secretar de stat la Ministerul federal de justiţie şi consumatori din Germania, a sprijinit pactul verde Green Deal şi a susţinut nevoia schimbării modului de viaţă a consumatorilor. El vede în societate în primul rând cetăţeni, şi nu consumatori. În această viziune, cetăţenii ar fi mai aproape de o atitudine înaintată, progresistă; dar nu ne putem întreba de ce domină problemele de mediu într-un minister destinat protecţiei consumatorilor. şi de ce nu se cunoaşte vreo organizaţie (neguvernamentală sau de stat) cu obiective ecologice care să-şi include şi probleme specifice consumatorilor, cum ar fi de exemplu despăgubirea în urma unui produs defect.

Dna Petra de Sutter, membră a Parlamentului European, a atras atenţia că există o legătură între consumatori şi piaţă, iar protecţia consumatorilor trebuie să aibă ca obiectiv o ameliorarea funcţionării pieţei.

Dl Christian Verschueren, din partea organizaţiei patronale Eurocommerce, a declarat că un nou model de afaceri, care să elimine complet emisiile de gaze considerate dăunătoare pentru mediu, nu se poate adopta peste noapte.

Dna Monique Goyens, directoarea Biroului European al Consumatorilor, a salutat programul Green Deal şi a fost de acord că noi, consumatorii, trebuie să ne schimbăm modul în care trăim, din motive de ordin ecologic. Referindu-se la problemele economiei digitale, ea a arătat câteva probleme din acest tip de comerţ, ca de exemplu faptul că utilizatorii sunt urmăriţi cu programe dedicate, pentru a li se cunoaşte preferinţele, sau faptul că obiectele conectate la internet (IoT – internet of things) nu sunt sigure, ele putând fi uşor capturate de străini răuvoitori şi puse să execute acţiuni pentru care nu au fost proiectate.

(va urma)