Locul alimentării cu gaze naturale în tranziţia energetică

1 fotografie

 Pe data de 1 iulie 2021, BEUC – organizaţia europeană a consumatorilor – a organizat un atelier de  lucru având ca temă „Locul alimentării cu gaze naturale în tranziţia energetică”, în contextul pactului verde european (Green Deal) care stabileşte ca până în anul 2050 să fie eliminată folosirea combustibililor fosili pentru generarea de energie. Considerând că genul acesta de combustibili emană bioxidul de carbon, făcut responsabil de încălzirea climei, pactul verde îşi propune înlocuirea acestor surse de energie cu surse regenerabil şi „verzi”, precum cea obţinută de turbinele de vânt şi panourile solare.

Se pune însă întrebarea dacă, pe parcursul acestei tranziţii, folosirea gazelor naturale în alimentarea cu energie, în primul rând electrică, poate reprezenta o alternativă acceptabilă. Se mai ridică şi întrebarea dacă energia electrică poate fi generată – în mod îndestulător şi ieftin - prin folosirea de hidrogen.

Organizatorii au prezentat două studii realizate de organizaţii partenere ale BEUC , în sensul de mai sus.

Astfel, European Climate Foundation a prezentat rezultatele studiului „Towards fossil-free energy in 2050” (Spre o energie fără combustibili fosili în 2050). Concluziile sunt în sensul promovat de Green Deal:

- sistemele de energie din 2050, care nu mai folosesc combustibilii fosili, sunt realizabile tehnic şi în multe configuraţii;

- cei trei piloni ai unui sistem energetic bazat pe vânt şi energia solară sunt a) eficienţa clădirilor; b) electrificarea  cu contoare inteligente; c) depozite de energie în funcţie de anotimp. Proiectarea de clădiri eficiente energetic şi realizarea de contoare inteligente (unde consumatorul poate urmări utilizarea energiei electrice pe parcursul zilei) pot genera economii importante.

- reţelele de încălzire folosind hidrogenul pot furniza depozite pe termen lung, dar se recomandă o folosire atentă a acestui gaz.

- sistemele energetice fără combustibili fosili aduc beneficii marcoeconoice, în temeni de crearea de locuri de muncă şi creşterea PIB-ului.

- pentru consumatori, se obţin cheltuieli reduse prin răspândirea folosirii electricităţii în activităţile domestice, începând cu încălzirea locuinţei.

Al doilea studiu a fost realizat de World Wildlife Fund – WWF -  şi a avut ca titlul „A just energy transition” – o tranziţie energetică justă. S-a subliniat faptul că „o tranziţie justă pentru fiecare, spre o economie sustenabilă, trebuie să fie bine condusă şi să contribuie la realizarea unor ţeluri de muncă decentă pentru fiecare, incluziune socială şi eradicarea sărăciei” – aşa cum declara în 2015 Organizaţia Internaţională a Muncii.

Legat de necesitatea unui management atent al acestei tranziţii, reprezentanta WWF a menţionat eşecul măsurilor din Franţa, unde s-a aplicat o taxă de mediu asupra benzinei şi care a revoltat populaţia, mişcările sociale fiind cunoscute sub numele de „vestele galbene”, pe care le purtau cei nemulţumiţi când făceau demonstraţii.

S-a mai arătat că „o tranziţie justă înseamnă obţinerea de transformări socio-economice necesare pentru combaterea schimbărilor climatice, în acelaşi timp cu reducerea inegalităţilor sociale şi cu partajarea echitabilă a costurilor şi beneficiilor acestei tranziţii. Ea trebuie să fie sprijinită de comunităţile locale şi să creeze noi locuri de muncă, decente şi sustenabile”.

Studiul WWF a abordat întrebarea dacă gazul natural este o bună soluţie intermediară pe parcursul tranziţiei către o economie „verde”. S-a constatat că:

- infrastructura existentă a alimentării cu gaz este suficientă pentru nevoile de energie urgente (când reţeaua electrică nu mai este alimentată suficient de turbinele eoliene sau panourile solare).

- investiţiile în exploatarea gazelor naturale nu produc locuri de muncă şi nu susţin o tranziţie de lungă durată

- se riscă o pierdere a suveranităţii statale faţă de ţările exportatoare de gaz

- prin electrificarea generală a locuinţelor (inclusiv încălzirea, prin eliminarea centralelor termice cu gaz),  reamenajarea locuinţelor (vezi reabilitarea termică în România) şi folosirea energiei verzi se pot crea 1,8 milioane de locuri de muncă (în Europa).

Costul energiei regenerabile este mai mic decât cel al gazului fosil, iar folosind  infrastructura de gaze pentru energiile verzi comportă costuri mari.

În concluzie, se constată că folosirea gazelor naturale pentru încălzire nu este cea mai bună soluţie.