Soluționarea alternativă a disputelor - Poziție APC Romania

Propunerile privind soluționarea alternativă a disputelor (ADR) și soluționarea alternativă online a disputelor (ODR) sunt dezbătute în acest moment în cadrul negocierilor dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie (Trialog). Aceasta reprezintă etapa finală a negocierilor și, dacă va avea succes, propunerile vor fi adoptate de instituțiile UE până la sfârșitul acestui an.

Baza negocierilor o reprezintă Abordarea Generală a Consiliului privind ADR/ODR, adoptată la data de 30 mai 2012, și opinia Comitetului pentru Piața Internă și Consumatori din cadrul Parlamentului European, adoptată la data de 10 iulie 2012. Ambele instituții vor trebui să cadă de acord asupra unui text de compromis în privința textelor unde există divergențe.

Per ansamblu, APC România și BEUC preferă abordarea Parlamentului European și sunt în favoarea majorității amendamentelor sugerate de IMCO, prin urmare intenția noastră este ca acestea să apară și în textul final. Cu toate acestea, poziția Consiliului este una fermă și dificilă, iar până acum nu au agreat asupa niciunei schimbări substanțiale pornind de la Abordarea Generală.

Probleme principale:

1. Salutăm faptul că atât Consiliul, cât și Parlamentul European au exclus litigiile comercianților împotriva consumatorilor din domeniul de aplicare al directivei privind ADR. Schemele ADR sunt destinate să soluționeze dezechilibrele de putere dintre comercianți și consumatori oferind consumatorilor, care reprezintă în mod normal partea mai slabă și cu mai puține resurse, mijloacele de soluționare a disputelor. Dacă scopul legislației este ca existența unui sistem de soluționare a disputelor eficient să dea naștere încrederii necesare pentru creșterea volumului de achiziții trans-frontaliere, atunci aceasta ar trebui promulgată ca o inițiativă focalizată asupra consumatorilor.

Nu există date în documentul Comisiei de analiză a impactului care să determine dacă există scheme ADR de succes în UE care să accepte atât litigiile consumatorilor împotriva consumatorilor, cât și cele ale comercianților împotriva consumatorilor. În realitate, lipsa plății pentru bunuri și servicii reprezintă principala problemă pe care o au comercianții împotriva consumatorilor. Comercianții pot rezolva această problemă fie în mod practic (solicitând plata înainte ca bunurile și serviciile să fie livrate), fie prin intermediul instanțelor, având la îndemână diferite posibilități pentru a face acest lucru.

2. Sprijinim amendamentele Parlamentului European care cer tuturor schemelor ADR private înființate de comercianți să adere la cerințe de independență mai stricte (amendamentele PE 28, 46, și 56 în special).

3. Amendamentele PE privind perioadele de prescripție (amendamentul 124 în special) ar trebui să fie menținute în mod obligatoriu. Utilizarea procedurilor ADR nu ar trebui să împiedice niciuna dintre părți să utilizeze instanța. Prevederi pentru suspendarea cursului prescripției există deja în alte reglementări europene (de exemplu, în Directiva privind medierea, art. 8) și nu ar fi foarte clar de ce directiva ADR ar oferi părților standarde mai joase pentru accesul consumatorilor la justiție.

Unul din principalele argumente pe care Statele Membre le utilizează împotriva includerii acestui articol este că acesta implică interferențe cu sistemele procedurale naționale și prin urmare ar determina schimbarea bazei legale a propunerii. Cu toate acestea, pe baza jurispudenței Curții Europene de Justiție, se pare că nu acesta este cazul în situația pezentată și încurajăm Statele Membre să solicite o opinie formală Serviciului Legal pentru a soluționa această problemă.

4. Nu ar trebui să existe excepții pentru sectoare specifice. Serviciile medicale ar trebui să fie acoperite de ADR. Acest tip de ADR există deja într-un număr de State Membre, de exemplu în Suedia, Franța, Germania etc.

5. În ceea ce privește informarea consumatorilor, sprijinim amendamentele PE la articolul 10 care impun ca comercianții nu numai să ofere consumatorilor informații cu privire la ADR, dar și să specifice ”dacă se angajează sau nu ori sunt obligați să utilizeze aceste proceduri”. Este de asemenea important ca aceste informații să fie primite de consumatori ”oricând comerciantul respinge o sesizare transmisă direct către el de consumator”.

6. Nu este suficient ca o schemă ADR să fie doar disponibilă – dacă operatorii economici nu aderă la procedură sau nu țin seama de rezultatul acesteia, consumatorii vor rămâne cu mâna goală. Ar trebui menționat și faptul nerespectarea de către comercianți a deciziilor și refuzul acestora de a participa și de a recunoaște hotărârile slăbesc încrederea consumatorilor în aceste mecanisme. Prin urmare, sprijinim amendamentele PE care stabilesc că ”pentru a asigura accesul consumatorilor la soluționarea litigiilor și că aceștia nu sunt forțați să renunțe la solicitările lor, comercianții ar trebui încurajați atât cât este posibil să participe la procedurile ADR. În concluzie, această directivă nu ar trebui să aducă atingere oricăror reguli naționale care fac participarea comercianților în aceste proceduri obligatorie sau subiectul unor stimulente ori sancțiuni sau rezultatul lor obligatoriu pentru comercianți.”

7. ADR ar trebui să aibă un impact mai mare asupra pieții decât simpla soluționare a disputelor. Pentru ca acest scop să fie atins, schemele ADR ar trebui nu numai să ofere public informații detaliate asupra sesizărilor primite și soluționate, dar și, atât cât este posibil, să încerce să ridice nivelul standardelor de bună practică în domeniu.

Prin urmare, sprijinim amendamentele PE din articolele 7.2 b), 7.2 ba) și Preambul 16a) care cer schemelor ADR să publice recomandări sau decizii cu caracter exemplificativ, care ar avea drept scop ”să ridice nivelul standardelor comercianților și ar trebui să faciliteze schimbul de informații și de bune practici.”

În plus, în ceea ce privește transparența ADR, este important ca sursa finanțării să fie pusă la dispoziția publicului (articolul 7.1 b).

8. În ceea ce privește soluționarea alternativă online a disputelor - ODR, APC România susține, în calitate de organizație gazdă a ECC Romania, amendamentele care stabilesc faptul că facilitatorii ODR (punctele de contact ODR, care vor ajuta și vor oferi sfaturi consumatorilor în cadrul procedurii ODR) vor fi exclusiv Centrele Europene ale Consumatorilor. Centrele oferă deja informații și asistență consumatorilor cu privire la mijloacele alternative de soluționare a disputelor și o pot face în continuare cu succes, avâd în vedere experiența acumulată în acest sens.