Organizație apolitică, non-profit
Singura organizație membră a BEUC, din România
Din 1990 în protecția consumatorilor
Studiul privind calitatea ketchup-ului (sos pe bază de pastă de tomate/pulpă de tomate/concentrat de tomate/piure de tomate/roşii) face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociaţia Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 17 tipuri de ketchup din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), cu gramajul cuprins între 350g și 570g, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:
Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere;
Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung;
Analiza zahărului adăugat în acest tip de produs și impactul acestuia asupra obezității.
1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
Ketchup-ul este un sos dulce sau picant preparat din suc de roșii, câteodată legume (ceapă, ţelină, ardei capia), oțet și mirodenii (boia iute sau dulce, piper, busuioc, usturoi, frunze de dafin etc.)
În afară de roşii/ pastă de tomate/pulpă de tomate/concentrat de tomate/piure de tomate, în acest tip de produs s-au mai identificat: apă, zahăr, oţet din vin, sare iodată, sare de mare, sare, amidon modificat din porumb, acid citric, acid ascorbic, acid tartric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, sucraloza , acesulfam de potasiu, adipat de diamidon acetilat, gumă xantan, gumă guar, arome, aromă tomate, ceapă, usturoi, frunze de dafin, cuişoare, chimen, ienibahar, piper, ţelină, extract de ardei iute, boia de ardei iute, lactoză, sirop de glucoză-fructoză.
Dintre produsele analizate numai 12% respectă rețeta tradițională a ketchup-ului. În ceea ce priveşte forma în care se regăsesc tomatele în acest tip de produs, precizăm urmatoarele:
- La 47% dintre produsele analizate s-a folosit pasta de tomate în proporţii ce variază între 12% şi 66% din cantitatea produsului analizat;
- La 23% dintre produsele analizate s-a folosit piure de roşii în proporţii ce variază între 46% şi 74% din cantitatea produsului analizat;
- La 12% dintre produsele analizate s-a folosit concentrat de tomate în proporţii ce variază între 19% şi 24% din cantitatea produsului analizat;
- La 12% dintre produsele analizate s-au folosit roşii, specificându-se cantitatea de roşii utilizată pentru obţinerea a 100 grame produs, adică între 148 grame roşii şi 150 grame roşii.
- La 6% dintre produsele analizate s-a folosit pulpă de tomate în proporţie de 66% din cantitatea produsului analizat.
Cantitatea de zahăr per unitatea de vânzare variază între 12 linguriţe şi 26 de linguriţe.
La 76% dintre produsele analizate s-a folosit apă la realizarea reţetei, iar la 47% dintre acestea, apa constituie primul ingredient.
La 76% dintre produsele analizate s-a folosit amidon.
La 71% dintre produsele analizate s-a folosit zahăr.
La 65% dintre produsele analizate s-au folosit conservanţi, iar la 53% dintre acestea s-au folosit câte 2 conservanţi.
La 35% dintre produsele analizate s-a folosit acid citric.
La 35% dintre produsele analizate s-a folosit aroma de tomate.
La 24% dintre produsele analizate s-au folosit îndulcitori artificiali, respectiv sucraloza la 12% dintre produsele analizate şi acesulfam de potasiu la 12% dintre produsele analizate.
La 24% dintre produsele analizate nu există declaraţie nutritională.
La 18% dintre produsele analizate s-a folosit gumă de guar şi gumă de xanthan pe post de stabilizatori.
Sarea folosită la realizarea reţetelor din produsele analizate se regăseşte sub formă de sare de mare la 6% dintre produsele analizate, sub forma de sare iodată la 35% dintre produsele analizate şi sub formă de sare la 59% dintre produsele analizate. Cantitatea de sare per unitate de vânzare variază între 7,65 grame şi 17,5 grame, adică între o linguriţă şi jumătate şi 3 linguriţe şi jumătate. Obligativitatea folosirii sării iodate atât pentru consumul uman, cât și în industria alimentară a fost decisă în anul 2002 printr-o Hotărâre de Guvern. În prezent, mulți producători din industria alimentară folosesc sarea iodată și în alte ramuri ale industriei, cu toate că acest lucru nu mai este obligatoriu decât pentru industria pâinii și a produselor de panificație, fapt ce poate genera probleme de sănătate consumatorilor. Consumul de sare iodată are efecte negative asupra organismului uman, dintre care cele mai grave sunt următoarele: suprasolicitarea rinichilor și a altor organe interne, disfuncții tiroidiene la persoanele sensibile, încetinirea proceselor metabolice și apariția obezității, slăbirea sistemului imunitar, cancer de tiroidă, în special cancerul papilar, senzații permanente de cald (ce au ca efect intoleranța la cald), tulburări ale somnului, hipertensiune, anxietate și nervozitate, tireotoxicoză.
Românii consumă zilnic de 2-3 ori mai multă sare “iodată” decât cantitatea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este de 5 grame de sare. Acest consum ridicat de sare explică rata ridicată a hipertensivilor, circa 40% din populația adultă a țării noastre - precum și numărul mare de decese provocate de bolile cardiovasculare și atacurile cerebrale.
Valoarea energetică medie la produsele analizate variază între 32 kcal si 114 kcal.
2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
În cele 17 produse analizate s-au identificat 12 aditivi alimentari: acid citric, acid ascorbic, acid tartric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, sucraloza, acesulfam de potasiu, adipat de diamidon acetilat, gumă xantan, gumă guar, arome, aromă tomate.
Arome – termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă şi care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.
E 202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
E211 - benzoat de sodiu este un conservant cu acțiune antibacteriană și antifungică în mediul acid. Asupra acestuia planează suspiciuni cu privire la generarea unor alergii.
E300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care în cantități mari poate produce diaree, atacă smalțul dinților și formarea calculilor la rinichi.
E330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E412 – guma de guar este un agent de îngroșare. Poate provoca alergii.
E415 – guma xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.
E 950 - acesulfam de potasiu este un îndulcitor sintetic care are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zahărul, lipsit de calorii și asupra căruia exista suspiciuni privind declanșarea unor afecțiuni identice cu ale aspartamului.
E 955- sucraloza este un edulcorant chimic de sinteză, care are o putere de îndulcire de 600 de ori mai mare decît zahărul, de două ori mai mare decît zaharina şi de patru ori mai mare decît cea a aspartamului.În compoziţia sucralozei există o substanţă numită clorină, care se regăseşte şi în compoziţia pesticidelor de tip DDT, a dezinfectanţilor şi a unor tipuri de plastic. Având în vedere acest lucru, cercetătorii îşi pun mari semne de întrebare legate de siguranţa acestui aditiv.Moleculele de clorină scad fertilitatea şi au efecte neurotoxice. Sucraloza afectează timusul, organul care este responsabil cu sistemul imunitar.Consumul ridicat de sucraloză duce la atacuri de panică, stări de agitaţie, dureri musculare. Îndulcitorii sintetici au o putere de îndulcire care poate fi de până la de 600 de ori mai mare decât zahărul. Aceștia pot declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie.
E 1422 - adipat de diamidon acetilat face parte din categoria "E-uri suspecte", fiind responsabil de o serie de reacţii adverse cum ar fi: alergiile, dereglările hormonale, tulburările hepatice, bolile intestinale şi ale ficatului, tulburările hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburările nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.
3. Analiza zahărului adăugat în acest tip de produs și impactul acestuia asupra obezității.
Prin intermediul acestui studiu tragem un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care le are asupra sănătăţii zahărul adăugat în alimentele consumate şi de către copii .
Una dintre cele mai controversate teme de discuție din ultima vreme este obezitatea la copii. Dacă până acum doar americanii erau „acuzați” de obezitate, în prezent problema a început să se manifeste și în rândul europenilor și, din păcate, afectează din ce în ce mai mulți copii. La sfârșitul anului 2015, în Europa s-au înregistrat aproximativ 2,3 milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani supraponderale.
Efectele zahărului în alimentația copiilor şi adulţilor sunt următoarele:
Dereglarea metabolismului calciului: copii se îmbolnăvesc din această cauză și au dinții stricați de timpuriu. Studiile arată că zahărul adăugat în timpul preparării produselor destinate copiilor (monozaharidele și dizaharidele), reprezintă cauza numărul unu în apariția cariilor.
Obezitatea este cea mai răspândită afecțiune provocată de consumul excesiv de zahăr. Deși zahărul nu este bogat în calorii, consumat în exces, poate afecta sistemul hormonal, ducând la creșterea apetitului, mărirea țesutului adipos și apariția celulitei.
Diabetul. Consumul de zahăr și de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantități mari de zaharoză, începe să nu mai funcționeze la parametrii normali. Așa apare diabetul. Acesta generează complicații grave în organism.
Afecțiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt următoarele: osteoporoza și probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunității, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentație, tulburările de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.
„La alegerea unui ketchup trebuie să aveţi în vedere ingredientul principal din acest produs şi anume cantitatea de roşii/tomate care se poate regăsi sub forma de roşii/pastă de tomate/pulpă de tomate/concentrat de tomate/piure de tomate. Este important să evităm acele produse care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi acidul citric, sorbatul de potasiu, benzoatul de sodiu, sucraloza, acesulfam de potasiu, adipat de diamidon acetilat și aromele sintetice. Acest produs, care este dezechilibrat din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de sare și zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii și persoane cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și boli metabolice. Consumul excesiv de zahăr şi sare dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu au cunoștințe elementare de nutriție. Din păcate, nici societatea românească nu oferă suficiente campanii de informare și educare bazate pe informații clare și pe înțelesul consumatorului obișnuit”. Conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC.