Chipsurile: junk food realizat din prafuri și chimicale!

44% din sortimentele analizate conţin acid citric!

37% din sortimentele analizate conţin monoglutamat de sodiu!

15% din sortimentele analizate conţin clorură de potasiu!

15% din sortimentele analizate conţin acid lactic!

7% din sortimentele analizate conţin trei tipuri de potenţiatori de gust: monoglutamat de sodiu, guanilat disodic și 5 ribonucleotide disodice.

 

La numai 15% dintre sortimentele analizate producătorii menţionează cantitatea de cartofi şi ulei vegetal folosită pentru fabricarea a 100 grame chipsuri.

Studiul privind calitatea chipsurilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe părinţi să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru copii lor. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să atragă atenția părinților cu privire la existența pe piată a unor  produse, care au un conținut ridicat de grăsimi, carbohidrați, sare și aditivi alimentari.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 27 tipuri de chipsuri, care prin forma şi concepţia grafică a ambalajului urmăresc atragerea atenţiei copiilor şi influenţarea acestora în privinţa alegerii şi consumului. Denumirile sortimentelor analizate atrag atenția consumatorului asupra acestui tip de fast food, astfel, există chipsuri: cu aromă de coaste la grătar, cu gust de carne de vită şi muştar, cu gust de oţet,cu gust de ceapă şi brânză, cu gust de boia de ardei, cu gust de barbecue, cu gust de ceapă, cu gust de smântână şi ardei, cu gust de ardei iute, cu gust picant, cu gust de smântână și ceapă, cu gust de paprika, cu gust de smântână și mărar, cu gust de ketchup, cu gust de ceapă și brânza cheddar, cu aroma de rozmarin, cu gust de chili, cu gust de bacon etc.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.  La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective: 

  1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

  2. Analiza informațiilor nutriționale specifice acestui tip de produs.

1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regăsite în compoziția chipsurilor  analizate sunt următoarele:  carne de porc pudră (0,1%), carne de vită pudră (0,02%), extract de ardei gras (0,004%), smântână acră praf (0,8%), paprika (0,01%), caşcaval pudră (0,3%), extract de ardei roșu,  pudră de oţet din vin, cartofi, cartofi pudră, fulgi de cartofi, glucoză afumată, ceapă pudră, roşii pudră, drojdie pudră, praf de zer dulce, lactoză pudră, grăsime din lapte pudră, drojdie pudră,  zahăr, făină de grâu, făină de orez, mărar, pătrunjel, rozmarin, cimbru, busuioc, cacao pudră, extract de condiment, amidon din cartofi pregelatinizant, extract de drojdie, smântâna pudră, usturoi pudră, praf de extract de drojdie, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din soia,  ulei de palmier, ulei de rapiță, ulei de floarea soarelui, maltodextrină, dextroză, brânză pudră, usturoi pudră, proteine din lapte, monoglutamat de sodiu, guanilat disodic, 5 ribonucleotide disodice, inozinat disodic, acid citic, clorură de calciu, clorură de potasiu, acid tartric, acid malic, coşenilă, caramel simplu, acetat de sodiu, lactat de calciu, aromă de fum si arome - nu se specifica natura lor!!!

Cu privire la ingredientele de mai sus, experţii APC Romania au formulat următoarele concluzii:

- 44% din sortimentele analizate conţin acid citric. Acesta este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și atacă smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor.

- 37% din sortimentele analizate conţin monoglutamat de sodiu. E621- monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.

- 15% din sortimentele analizate conţin clorură de potasiu. Clorura de potasiu este o sare compusă din potasiu și clor cu formula chimică KCl. Este folosită în general în agricultură ca îngrășământ chimic și ca fondant pentru protejarea aliajelor de oxidare. Sarea fără sodiu – clorura de potasiu poate afecta ireversibil sănătatea. Consumarea acestei ”sări” poate declanşa sau agrava, de la individ la individ, diverse boli: afecţiuni renale,  afecţiuni cardiace, hipertensiune, infarct miocardic şi diabet zaharat.

- 15% din sortimentele analizate conţin acid lactic. E 270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator și conservant. Poate produce reacţii alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conțin E 270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.

2. Analiza informațiilor nutriționale în cazul sortimentelor de chipsuri analizate.

Una dintre cele mai controversate teme de discuție din ultima vreme este obezitatea la copii. Principalii responsabili pentru creșterea ratei obezității sunt dietele nesănătoase, în combinație cu lipsa activității fizice, sau altfel spus, un dezechilibru între aportul caloric și caloriile consumate. Cu cât acest dezechilibru are loc pe o perioadă mai mare de timp, cu atât crește riscul apariției obezității. Dacă până acum doar americanii erau „acuzați” de obezitate, în prezent problema a început să se manifeste și în rândul europenilor și, din păcate, afectează din ce în ce mai mulți copii. La sfârșitul anului 2015, în Europa s-au înregistrat aproximativ 2,3 milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani supraponderale.

Chipsurile sunt produse hipercalorice  la care valoarea energetică pentru 100 grame produs variază între 416 kcal şi 546 kcal.

  • Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 21grame şi 35 grame din care grăsimi saturate între 3 grame şi 11,2 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson,  cancerele de colon și sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri.

  • Cantitatea de carbohidraţi per 100 grame produs variază între 47 grame şi 74 grame.

  • Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 3,1 grame şi 7,3 grame.

  • Cantitatea de fibre per 100 grame produs variază între 2,7 grame şi 4,6 grame.

  • Cantitatea de sare variază între 1,3 grame şi 3,2 grame per 100 grame produs.

Românii consumă zilnic de 2-3 ori mai multă sare “iodată” decât cantitatea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este de 5 grame de sare. Acest consum de sare explică rata ridicată a hipertensivilor (circa 40% din populația adultă a țării noastre), precum și a numărului mare de decese provocate de bolile cardiovasculare și atacurile cerebrale. Din păcate, industria alimentară foloseşte sarea iodată, iar aceasta are efecte negative asupra organismului uman, dintre care cele mai grave sunt următoarele: suprasolicitarea rinichilor și a altor organe interne; disfuncții tiroidiene la persoanele sensibile; încetinirea proceselor metabolice și apariția obezității; slăbirea sistemului imunitar şi cancer de tiroidă, în special cancerul papilar.

„Mâncăm chipsuri pentru că le asociem cartofilor prăjiti. Iar la cartofi suntem campioni. Cu ceafă, cu maioneză, muștar, mici și altele, prăjim cartofi într-o veselie și mai apoi îi și mâncăm. Dacă nu facem excese de cartofi prăjiti, adică nu consumăm zilnic și în cantități industriale, nu se întâmplă nimic, problema apare când abuzăm. Și abuzăm, saorma cu de toate nu se poate fără cartofi prăjiți, iar ceafa "goală" este o blasfemie. Ne-am obișnuit cu gustul și ne dezvățăm greu, mai ales că acum stăm toata ziua pe scaun și ronțăim ceva. Pungile cu chipsuri sunt nelipsite de pe birou, la film, în parc și la petreceri. Sunt crocante, cu diverse arome și ne plac. Cine mai citește eticheta produsului să vadă că o pungă nu se îndeasă pe gât de o singură persoană și câtă grăsime sau carbohidrați conține? Nimeni! Mai mult, marea majoritate a chipsurilor nu sunt făcute din cartofi, sunt făcute din tot felul de bazaconii frumos colorate și cu gust de orice. Chiar de orice, credeți-mă! De fum, grătar, chili, sărați, cu ceapă, usturoi, cu orice. Astăzi, în alimentație aproape nimic nu e ceea ce pare: cafeaua este de fapt aromă cu cafea, chipsurile sunt bazaconii colorate și totul e aromă cu ceva. Dacă v-aș spune că mai bine ronțăiți un măr sau niște covrigei cu tărâțe, veti spune că sunt depășit și neadaptat. Poate sunt, dar nu vreau răul nimănui. Sunt medic și recomand copiilor mei și pacienților să mănânce cât mai natural și mai puțin procesat, adică nu din pungă sau din cutie. Sănătatea e o decizie personală și începe încă din copilarie!” Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al "Școlii pentru Sănătate și Longevitate", Membru al "Academiei Americane de Nutriție și Dietetică", Reprezentant pentru România al "Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață" (ELMO).

„Marile frământări ale consumatorilor în general, determinate de aceste realități și spaime în legătură cu mâncarea cotidiană, sunt efectul unor politici și strategii care se proiectează mult deasupra nivelului de informare și de decizie al omului de rând. Pentru el, rezolvările ar putea veni din cunoașterea suficientă și corectă a principalelor sale nevoi, informarea serioasă și onestă, corelarea nevoilor cu posibilitățile, abordarea înțeleaptă a demersurilor la care se angajează. Școala și mijloacele de comunicare în masă ar trebui să aducă informare și educație adecvată maselor, rezolvând astfel mai multe obiective social-culturale, dar și economice. Dar aceste deziderate ar avea șanse de împlinire dacă și factorii politici le-ar dori.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.   

„Chipsurile la pungă nu mai au nimic din savoarea produsului tradițional american (felii subțiri de cartofi de grosimea unei foi de hârtie, prăjite în ulei bine încins de floarea soarelui și condimentate cu sare) realizat din ambiție de bucătarul șef George Crum, în urma cu mai bine de 160 de ani, într-un restaurant din staţiunea Saratoga Springs - New York, ca reacție la nemulțumirea magnatului căilor ferate Vanderbilt de cartofii prea groși, în stil francez, serviți acestuia. Chipsurile industriale sunt realizate din materii prime înalt procesate, la nivel de extract și pudră, cu adaosuri chimice din categoria aditivilor și aromelor artificiale, fapt ce face ca aceste produse să fie lipsite de nutrienți valoroși, fiind doar bombe calorice. Totodată, mulți consumatori nu cunosc faptul ca în produsele alimentare obținute prin prăjire în ulei la temperaturi ridicate, ia naștere o substanță cancerigenă numită acrilamida. Nivelul ridicat de grăsimi, carbohidrați și sarea din aceste produse, nu le recomandă a fi consumate de către copii și adulți cu afecțiuni medicale precum hipertensiune arterială, diabet tip 2 și alte boli metabolice.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

ECC-Net-Travel-AppConsumer Champion

Newsletter

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomaniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DEva.ro | Internet la femininSanatatea BuzoianaComunicate de presaObservatorul GastronomicLion MentorGradinite BucurestiTatiCool

Facebook

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaSanadorParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMark