De 5 ori mai multă sare în ciorba de burtă la cutie!

Studiul privind calitatea ciorbelor de burtă, fabricate industrial, face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familia lor. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să atragă atenția consumatorilor, cât și autorităților statului român cu privire la procesul de denaturare legală a multor produse tradiționale, astfel încât acestea să întreprindă măsurile legale care se impun pentru a stopa acest proces și pentru a susține financiar și logistic campaniile de educare și informare a consumatorilor întreprinse de către singura organizație de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor (BEUC).

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în ultimele zile ale lunii decembrie din anul 2016, sortimentele de ciorbă de burtă comercializate în cadrul structurilor comerciale de tip market și hipermarket. Astfel, există la comercializare un sortiment de ciorbă de burtă la plic și 6 sortimente de ciorbă de burtă la conservă.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

    1.  Prezentarea aspectelor ce țin de istoria acestui produs, aproape nelipsit din meniul restaurantelor românești.

    2. Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere si identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția sa care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

    3. Analiza informațiilor aferente declarației nutriționale în vederea realizării unor recomandări care să-i ajute pe consumatori să aleagă în cunoștință de cauză o ciorbă de burtă.

1. Prezentarea aspectelor ce țin de istoria acestui produs, aproape nelipsit din meniul restaurantelor românești.

Printre numele mari și de legendă care au scris despre ciorba de burtă, nu pot fi trecute cu vederea numele lui Alexandru „Păstorel“ Teodoreanu (Gastronomice), al lui Radu Anton Roman (Bucate vinuri și obiceiuri românești), Paideia, 1998; al lui Gică Chioru – Buzău etc.

Păstorel a fost probabil primul expert român în gastronomie, era aproape nelipsit de la Casa Capșa unde însoțea cele mai multe din delegațiile străine în calitate de persoană oficială. Rețeta de ciorbă de burtă lăsată de Păstorel nu conține informații riguroase privind ingredientele și nici cantitățile necesare, dar, în linii mari, este rețeta pe care au dezvoltat-o diverși autori de rețete și bucătari de ieri și de azi. Radu Anton Roman, om citit și umblat, un alter ego al lui Păstorel, a lăsat observații originale și pline de farmec asupra ciorbei de burtă. Între numeroase nume care compun galeria bucătarilor români, a intrat în legendă și buzoianul Gică Chioru, moștenitorul unei cârciuni de la socrul său, în Bariera Ploieștilor, pe care a condus-o și în „era socialistă“ cu multă pricepere, fiind căutat de cunoscători pentru renumita ciorbă de burtă pe care o făcea.

Începutul lipsit de strălucire al ciorbei de burtă nu a fost o piedică pentru acest produs al săracilor să ajungă treptat marea favorită a românilor, preferată mai ales de lumea valahă.  Deși se găsește pe lista localurilor din toată țara (iar mai recent și în localurile românilor așezați în numeroase țări ale lumii), rămâne favorită pentru bărbații din orașele din sud; asta nu înseamnă că toți bărbații consumă ciorbă de burtă și că nu sunt și consumatoare împătimite ale acestei ciorbe. Cu o biografie famată, regăsită consistent în mirosul insuportabil pentru cei nedați la gustul ei, ciorba de burtă este un test greu: novicele este, de regulă, dus foarte flămând de un grup de nărăviți la un local cu ecou între novici, acolo bea bine cu ceilalți și numai după ce foamea împinge la compromisuri grele, va mânca prima ciorbă. Aproape fără excepție, fostul novice va trece în grupul celor nărăviți la puturoasa delicatesă. Câțiva, puțini, nici în aceste condiții nu-și pot învinge repulsia și, sub un pretext oarecare, ies din local spre a-și potoli foamea cu ... biscuiți. Mulți trecători prin București își rezolvă problemele, apoi caută zeloși un local unde să mănânce o ciorbă de burtă pe care și-o amintesc ca pe o faptă de pomină, chiar peste decenii. Considerată multă vreme o mâncare a săracilor, ciorba de burtă a devenit o plăcere și chiar un viciu al multor „oameni cu prestanță“: presa de scandal face haz de niște oameni cu funcții care și-ar începe ziua cu o coadă la un birt foarte căutat.

Originea orientală a ciorbei de bută este evocată de mulți autori și poate fi ușor bănuită și acceptată de cei ce cunosc Orientul. Treptat, lumea valahă a preluat-o și i-a adăugat atâtea elemente specifice încât a devenit o referință culinară notorie a trăitorilor dintre Carpați și Dunăre, o dovadă a creativității și a spiritului de economie. O închipuită hartă a ciorbelor de burtă din România ar arăta interesante elemente particulare care au alcătuit o tradiție locală a acestui popular preparat: ingredientele, modul de curățare a materiei prime – burta, dresul, servirea sunt capitole ale unei experiențe ample care ilustrează interesul și popularitatea produsului în rândul consumatorilor. Peste toată tradiția locală, vine însă năvalnic moda ciorbei standard, comercializată larg în birturile de pe șoselele țării: bucăți de burtă fierte (mai mult chimic decât termic), supa-cremă cu multă făină, și adaosurile pentru dres. De la primirea comenzii trec doar câteva minute până când se asamblează supa-cremă cu bucățile, încălzite repede împreună (doar uneori) și aduse la masă însoțite de oțet, ardei iute și smântâna. Consumatorul flămând și puțin cunoscător mănâncă, plătește și se duce. Dacă e un cunoscător, mai mult ca sigur nu va mai cere niciodată o ciorbă de burtă în birturile de la drum.

Ingredientele aproape comune pentru rețetele ciorbei de burtă din diversele restaurante cuprind: burtă de vacă (bovine), picioare (oase) de vacă, legume (ceapă, morcov, păstârnac, țelină, usturoi, leuștean), ou (gălbenuș), smântână, ulei, sare, piper, foi de dafin, oțet. Diferențele dintre rețete vizează unele ingrediente (unele rețete includ și făină pentru catifelarea consistenței; rețetele mai vechi includ și bicarbonat de sodiu în faza de curățare, albire și neutralizare a burții); multe alte diferențe se referă la cantitățile ingredientelor. Consumatorii contemporani asigură cererea mare de burtă prefiartă și gătesc operativ cu acest sortiment de burtă, lucru care este considerat o gravă nesocotire a principiilor bucătăriei adevărate de către tradiționaliști. Totuși, curentele alimentare au făcut loc și unui substitut de mare succes al ciorbei de burtă, la care burta este înlocuită cu ciuperci pleurotus, care este mai sănătoasă și se prepară rapid. De ani buni se bucură de succes ciorba rădăuțeană, care este o ciorbă aproape identică, dar care folosește piept de pui în loc de burtă: și aceasta se prepară mult mai repede și mai lejer. Totuși, pentru cei ce prețuiesc ciorba de burtă, nu rămâne loc pentru comparații.

Prepararea ciorbei de burtă cere timp, răbdare, iscusință. Este îndătinată formula preparării de-a lungul a două zile: în prima zi se pregătește burta – spălare și curățare  de conținut, opărire, îndepărtare pielițe, frecare cu mălai, oțet, ceapă etc. pentru albire și dezodorizare, iar a doua zi se fierb oasele și burta (până la șapte – opt ore), se porționează burta și carnea de pe oase, se finisează (drege ciorba). În cursul preparării, sunt aplicate diferite teste și trucuri menite să asigure o calitate ridicată a produsului finit: carnea bine pătrunsă, gustul specific (acru-picant) bine echilibrat, consistența fin-cremoasă a lichidului fără semne de precipitare a proteinei din ou sau lactat (toți bucătarii știu că pentru dres trebuie să folosească numai gălbenuș și smântână suficient de grasă, iar operațiunea cere pricepere și delicatețe). Ciorba astfel preparată își oferă toată valoarea dacă este consumată proaspătă: câtă diferență între o astfel de ciorbă și cea asamblată în câteva minute din secvențe disparate păstrate la frigider!

Oferirea și consumul potrivite pot salva unele erori de preparare. Ciorba de burtă se servește bine  încălzită (atât lichidul cât și bucățile); oferirea unei ciorbe rău încălzite este poate cea mai urâtă greșeală pe care o face un ospătar sau o gospodină! Nu este de închipuit să se consume o ciorbă de burtă nepicantă (unii consumatori și unele gospodine vin cu argumente legate de sănătate, dar ei trebuie iertați); ceva similar trebuie înțeles și în legătură cu adaosul de usturoi (nu fiert, ci adăugat după luarea de pe foc). Sunt de înțeles diferențele de gusturi privind cantitatea de smîntână și gradul de acru, care se mai pot corecta și în farfurie; în ciorba lor de burtă,oltenii freacă o rădăcină de hrean proaspătă și numai cei ce parcurg acest ritual înțeleg cum poți mânca plângând!. Dar nu este de accceptat ca ciorbă de burtă un produs care nu este, după finisaj, potrivit de acru, de picant (usturoi și ardei iute) și de cremos. Multă discuție legată de băuturile de însoțire: unii beau tărie (țuică, votcă), alți beau bere rece. Ei bine, unii nu beau când mănâncă ciorbă de burtă (e o desconsiderare să bei ceva, orice, fie și apă, atunci când te hrănești cu un produs atât de complex, care are dreptul la savurarea fiecărei linguri de lichid balsamic și a fiecărei bucăți care solicită întregul registru senzorial), ei beau înainte, sau după. Fiind, noi, mâncători de pâine cu orice, la ciorba de burtă merge cumsecade o pâine de casă, aburindă sau măcar proaspătă.

Numeroși împătimiți ai controversatei ciorbe de burtă au avut momentele lor de revelație și sinceritate: au simțit, recunoscut și scris: ciorba asta miroase neplăcut, e făcută din subproduse de abator, e supracalorică și îngrașă, e lipsită de noblețe... dar imediat ce a încetat reflecția, au mai cerut o porție, căci viciul e mai tare decât virtutea! Virtuoșii (nemâncătorii de ciorbă de burtă) au poate satisfacția că nu se înghesuie cu „ceilalți“, deși ar vrea, în intimitatea lor, să le îngroașe rândurile, dar ... nu pot! Lor le rămâne mai blânda ciorbă de potroace sau o ciorbă oarecare făcută cu zeamă de varză, cu borș sau, simplu, cu oțet.

Opiniile străinilor despre această bizară mâncare românească variază larg, de la aprecieri pozitive entuziaste, emise de cei care au constatat ei înșiși că ciorba de burtă românească este un remediu excelent și unic pentru refacerea puterilor după efort, „...fiind bogată, omniprezentă și ieftină“ (un călător american prin România), la aprecieri tranșante, cu statut de angajament viager: „Ciorba de burta? I will not... never! Never!“ (ultima replică la plecarea de pe aeroportul Otopeni, a unui oficial englez venit la București, către însoțitorul român, care îl dusese pe oaspete prin București și la o ciorbă de burtă, pe care chiar o mâncase).

2. Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere si identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

Ciorbă de burtă la plic. Există un singur sortiment, realizat de către producătorul Unilever, comercializat la o cantitate de 63 grame, din care se pot realiza, conform mențiunii afișate de către acesta pe ambalaj, patru porții  de „supă” a câte 250 grame fiecare. O analiză atentă a ingredientelor menționate pe ambalaj scoate în evidență faptul că acest produs nu poate fi denumit ciorbă de burtă, deoarece în compoziția acestuia nu se regăsesc două ingrediente de bază ale acestui produs tradițional și anume burta de vită și supa de oase. Pentru conformitate redăm ingredientele acestui produs industrial, în ordinea în care sunt prezentate pe ambalaj: făina de grâu, amidon de porumb, sare, grăsime de vită (6,8%), carne de vită (6,2%), zer pudră (lapte), potențiatori de aromă (monoglutamat de sodiu, guanilat de sodiu, inozinat de sodiu), maltodextrină, usturoi (3,1%), grăsime vegetală de palmier, lactoză, zahăr, acidifiant (acid malic), arome (conțin țelină, lapte), condimente (rădăcina de leuștean, curcuma, piper (0,06%), semințe de țelină), extract de drojdie, antioxidanți (extract de rozmarin, butilhidroxianisol), colorant (extract de ardei roșu - 0,02%). Experții APC au analizat atât compoziția acestui produs, cât și declarația nutrițională menționată de producător pe ambalaj și au ajuns la următoarele concluzii: pentru o porție de 400 de ml, care este porția standard folosită în cazul unui adult, produs preparat din „praful” existent în acest plic, consumatorul va „beneficia” de 1,71 grame grăsime vită, 1,56 grame carne vită și 3,52 grame sare. Din punct de vedere nutrițional o astfel de porție realizată din acest tip de produs conține 96 de kcal și 3,2 grame proteine. Din punct de vedere al încărcăturii chimice, acest produs conține 8 aditivi alimentari, respectiv: monoglutamat de sodiu, guanilat de sodiu, inozinat de sodiu, acid malic, butilxidroxianisol, capsantina (extract de ardei roșu/E160c), extract de rozmarin (E392) și extract de drojdie.

E160c – Capsantina este un colorant natural cu nuanțe de roșu sau portocaliu care a fost interzis în Australia.

E 296 – Acid malic, acidifiant si potențiator de aromă. Concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece copiilor mici le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic.

E320 – Butilhidroxianisol este un antioxidant, derivat din petrol, care poate provoca reacții alergice, hiperactivitate, creșterea colesterolului și are efect estrogenic. A fost interzis în Japonia.

E 392 - Extractul de rozmarin face parte din secțiunea Aditivi alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii.Consumul de extract de rozmarin poate cauza reacții alergice, precum și diverse probleme de sănătate femeilor însărcinate. Totodată, nu este recomandat persoanelor care suferă de tensiune arterială, diabet, ulcer.

E621 - Monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta poate provoca reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.

E627 – Guanilat disodic sau guanilat de sodiu este un corector de gust, care nu este sigur pentru copii; trebuie evitat de către persoanele cu astm și gută.

E631 – Inozinat disodic este un corector de gust obținut din carne sau pește, poate declanșa reacții alergice.

Extractul de drojdie conține acid glutamic sau glutamat de sodiu și se folosește pentru a crea arome sărate sau gust de umami („al cincilea gust”). Extractul de drojdie poate provoca alergii și afecțiuni ale glandelor endocrine;

Informațiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii. Deoarece în compoziția acestui produs “Ciorbă de burtă” la plic nu se regăsesc ingredientele principale din rețeta tradițională, respectiv supa de oase de vită și burtă de vită, solicităm retragerea de pe piață a acestui produs în vederea reetichetarii.Conform art. 6 din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii, cu modificările și completările ulterioare, ”o practică comercială este considerată ca fiind înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintr-o serie de elemente.”

Analiza sortimentelor de ciorbă de burtă la conservă. În structurile comerciale de tip market și hypermarket există la comercializare 6 sortimente de ciorbă de burtă ambalate în conservă din tablă zincată lăcuită.

Aceste produse sunt fabricate/distribuite de către Scandia Sibiu, Orkla Foods Romania, Vascar, Carrefour și Billa.

Ingredientele regăsite în compoziția ciorbelor de burtă analizate sunt următoarele: supă de oase de vită, burtă de vită, apă, smântână, gogoșari, sare, sare iodată, amidon din porumb, amidon din cartofi, făină albă de grâu, oțet, gălbenuș de ou, morcovi, țelină, ulei vegetal nehidrogenat de floarea soarelui, ardei roșu, morcov, ceapă, usturoi, condiment.

Numai 33% dintre sortimentele de ciorbă de burtă la conservă analizate respectă rețeta tradițională.

Numai 33% dintre sortimentele de ciorbă de burtă la conservă analizate conțin cantitatea de burtă și smântână specific rețetei tradiționale, adică peste 100 grame de burtă de vită per porție și 30 grame de smântână per porție.

67% dintre produsele analizate conțin amidon din cartofi sau porumb, ingredient/agent de îngroșare folosit pentru a imita/reda consistența ciorbei de burtă realizată în mod tradițional.

Top 5 ciorbe de burtă după conținutul de burtă de vită și smântână dintr-o porție de 400 ml/390 ml.

  1. Scandia Sibiu. Ciorbă de burtă dreasă (400 ml) conține 164 grame de burtă de vită și 41 grame smântână.

  2. Ardealul (Orkla Foods Romania). Ciorbă de burtă (390 ml) conține 132 grame de burtă de vită, însă conținutul de smântână  nu este precizat.

  3. Carrefour. Ciorbă de burtă (400 ml) conține 123 grame de burtă de vită și 41 grame de smântână.

  4. Clever (Billa) Ciorbă de burtă (390 ml) și Moldova în bucate (Vascar).  Ciorba de burtă din belșug (390 ml), conțin fiecare câte 120 grame de burtă de vită, iar conținutul de smântână este neprecizat.

  5. Sadu (Scandia Sibiu). Ciorba de burtă (390 ml), conține 80 grame de burtă de vită, iar conținutul de smântână este neprecizat.

3. Analiza informațiilor aferente declarației nutriționale în vederea realizării unor recomandări care să-i ajute pe consumatori să aleagă în cunoștință de cauză o ciorbă de burtă.

Obiectul analizei acestei secțiuni l-au constituit substanțele cu rol energetic, adică lipidele, glucidele și proteinele, dar și conținutul de sare din acest tip de produs.

  • Valoarea energetică ce se obține prin metabolizarea unei porții de ciorbă de burtă, adică 400 ml/390 ml, variază între 316 kcal și 405,9 kcal.

  • Conținutul de lipide per porție variază între 20,91 grame și 25,83 grame, iar cel de grăsimi saturate între 8,4 grame și 11,2 grame per portie. Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.

  • Conținutul de carbohidrați per porție variază între 13,12 grame și 16.4 grame, în timp ce cantitatea de zahăr adăugat variază între 0,4 și 2,8 grame.

  • Conținutul de proteine per porție variază între 18,4 grame și 33,62grame.

  • Conținutul de sare per porție produs din produsele analizate variază între 4,8 grame și 5,33 grame. Deci, dacă consumăm o porție de ciorbă de burtă dintr-o conservă putem asimila între 4,8 grame si 5,33 grame sare, ceea ce poate însemna acoperirea necesarului zilnic de sare în cazul unui adult. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care și-l procură dintr-o linguriță rasă de sare.

Top 4 ciorbe de burta dupa continutul de sare

dintr-o portie de 400 ml/390 ml.

  1. Carrefour. Ciorbă de burtă (400 ml) conține 5,33 grame de sare;

  2. Ardealul (Okla Foods Romania) Ciorbă de burtă (390 ml) și Moldova în bucate (Vascar). Ciorbă de burtă din belșug, conțin fiecare câte 5,2 grame de sare.

  3. Scandia Sibiu. Ciorbă de burtă dreasă (400 ml), conține 4,92 grame de sare.

  4. Clever (Billa). Ciorbă de burtă (390 ml) și Sadu (Scandia Sibiu). Ciorbă de burtă (390 ml), conțin fiecare câte 4,8 grame de sare.

Într-o porție de ciorbă de burtă, adică de 400 ml, preparată în mod tradițional, cantitatea de sare nu depășește 1 gram per porție. În ciorbele de burtă ambalate la conservă, cantitatea de sare per porție (400 ml/390 ml) variază între 4,8 grame și 5,33 grame!

 „Compozițional, ciorba de burtă este un concentrat proteic notoriu, o mâncare completă, care are virtuți de necontestat, între care și o mare capacitate de revigorare  („ia mahmureala cu mâna“ - Radu Anton Roman). Nu întâmplător, era nelipsită din meniul localurilor frecventate de muncitori, care făceau acolo prezența măcar la chenzină, când aduceau și câte un novice pentru inițiere. Fiind preparată dintr-un segment al stomacului bovinelor care este puternic vascularizat și cu o compoziție chimică complexă, și dintr-o gamă largă de alte produse valoroase (legume, condimente, ou, smântână etc.) este firesc potențialul său alimentar și „reparator“ pentru corpul uman.”Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

“Nouă românilor ne place să mâncăm! Până aici nimic rău, dacă n-am mânca mult, gras și de toate, amestecate. Unde mai pui că o masă bogată se potrivește și cu câțiva litri de vin, care în combinație cu mâncarea grasă sunt doborâtoare pentru ficat și pancreas. Tradiția este foarte importantă, ca și cultura, dar uităm că mâncărurile tradiționale erau adaptate unor vremuri în care țăranul român muncea fizic pentru a-și câștiga existența. Noi acum, ieșim din casă, urcăm în mașină, coborâm în  buza Mall-ului și după ce dăm o tură scurtă de prezentare a ținutelor, ne tolănim la o masă și mâncăm. Pardon, mâncăm și bem! Iubitorii de ciorbe se numesc ciorbari sau ciorbagii,  iar perla coroanei este "ciorbă de burtă". Acest fel de mâncare este unul complex, care încalcă toate regulile nutriționale posibile: amestecă oul cu carnea grasă, adică burta, conține oțet adică zahăr, cartofi adică carbohidrați și smântână din belșug, adică altă grăsime. Pe scurt, o bombă calorică, dar foarte gustoasă. Este sățioasă, dar săracă în proteine, ceea ce o face un aliment de evitat pentru persoanele supraponderale sau cu boli digestive cum ar fi refluxul gastroesofagian. Pentru persoanele normoponderale care fac multă mișcare, ciorba de burtă poate reprezenta singură un prânz sățios, dar nu consumată în mod constant.
Ciorba de burtă a apărut pentru prima oară în ceaunele spahiilor Imperiului Otoman și a fost preluat de români, care au adaptat-o gusturilor autohtone. Schimbarea majoră vine din adăugarea oțetului în compozitie. Da, dar băieții aceia luptau la război, consumau energie și aveau nevoie de calorii.
Orice fel de mâncare poate fi potrivit sau nepotrivit, dacă nu este adaptat modului de viață al fiecăruia dintre noi.”Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al "Școlii pentru Sănătate și Longevitate", Membru al "Academiei Americane de Nutriție și Dietetică", Reprezentant pentru România al "Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață" (ELMO).

Ciorba de burtă la plic sau cea din conservă este, poate, cel mai nereușit produs al industriei alimentare, deoarece niciuna din caracteristicile organoleptice ale produsului tradițional: aspect, culoare, miros, textură și gust, nu a putut fi reprodusă. Ciorba de burtă la conservă este hipersodică, având un conținut de sare per porție între 4,8 grame și 5,3 grame de sare, ceea ce înseamnă necesarul zilnic de sare pentru un adult. Ciorba de burtă tradițională este o delicatesă pentru cunoscători, care trebuie servită cât mai aproape de momentul preparării, în timp ce ciorba de burtă la conservă are termen de valabilitate de până la 4 ani.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC

-->

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DEva.ro | Internet la femininSanatatea BuzoianaComunicate de presaLion MentorTomis NewsGradinite BucurestiTatiCool

Facebook

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMark