Procentul de carne din salamul de Sibiu - o necunoscută pentru consumatori!

100 grame de Salam de Sibiu conțin până la 97,5% din necesarul zilnic de sare pentru un adult!

60% dintre producătorii de Salam de Sibiu folosesc culturi starter pentru maturarea acestui produs!

Salamul de Sibiu nu trebuie să facă parte din alimentația copiilor!

 

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România - APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 12 mărci de salam de Sibiu și o marcă salam de iarnă – reţeta iniţială a salamului de Sibiu (Pikok, Bun şi Convenabil, Reinert, Salsi Sinaia, Gusturi Româneşti, Carrefour, Agricola, Auchan, Cora, Billa, Aldis şi Cris-Tim). Salamul de Sibiu comercializat sub cele 12 mărci este fabricat de către:  SC Recunoştinta Prodcom Impex (Cris-Tim), SC Salbac SA (Gusturi Româneşti, Pikok, Agricola), H&E Reinert SRL (Cora, Billa, Auchan, Carrefour, Bun şi convenabil, Reinert), SC Angst SRL (Salsi Sinaia - Salam de Sibiu şi Salsi Sinaia - Salam de iarnă reţeta Filippo Dozzi). Studiul privind calitatea salamului de Sibiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse  cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Salamul de Sibiu este unul din cele mai notorii produse alimentare realizate în spațiul românesc, dar foarte bine cunoscut și apreciat și în alte țări. Ca orice produs notoriu, are parte și de numeroase controverse legate de origine, rețetă, autenticitate, consum ș.a.m.d. Aceste elemente necesită lămuriri fără patimă și cu destulă detașare de vreun interes. Relativ la origine, cele mai multe opinii indică începuturile acestui salam de iarnă crud-uscat în spațiul transilvănean, unde exista o practică veche a preparării cărnii de porc în mezeluri crud-uscate. Cu privire la denumirea „de Sibiu“, reținem că produsul a fost realizat la începuturi (lângă Sinaia, circa 1885) de un imigrant italian, pietrar și pasionat de fabricarea mezelurilor – ulterior patron al Întreprinderii Individuale Filippo Dozzi, Sinaia, 1910), unde climatul local era foarte favorabil dezvoltării mucegaiului nobil specific acestui produs. Salamul de iarnă preparat de italian a avut mare succes și era exportat în Imperiul Austro-Ungar prin vama Sibiu, care aplica ștampila sa, prilej să intre în mintea consumatorilor ca „Salam de Sibiu“. Că salam crud-uscat, cu mucegai nobil, s-a produs și în alte comunități transilvănene (Sibiu, Mediaș) sau din alte părți putem să credem sau nu; aceste salamuri sunt tradiționale în Europa centrală și vestică. Rețeta salamului „de Sibiu“ era una asemănătoare acestei categorii de salamuri crud-uscate din carne de porc, conținând: carne și slănină de porc, sare, piper, usturoi, alte condimente. Folclorul a adăugat și carnea de cal, dar italianul folosea doar membrane (intestine) de cal în care era trasă compoziția menționată. Procesul tehnologic al salamului de Sibiu este chiar mai secret decât lista ingredientelor: se știe că produsul intră în fazele de maturare, afumare (numai cu lemn de fag) și înnobilare, care se desfășurau în condiții stricte de loc (microclimat), de timp (durată) și manevre (how do). Aceste elemente constituiau secretul fabricantului, pe care Filippo Dozzi le-a lăsat fiilor săi Antonio și Giuseppe Dozzi, fabrica fiind apoi naționalizată și secretul devenind cunoscut și…standardizat în ramura industriei alimentare. Sigur, și alte fabrici de profil au preparat acest salam în deceniile următoare, rețeta fiind treptat ameliorată. Cel mai mult a fost modificată tehnologia, pentru a da posibilitatea producției continue (Dozzi prepara salamul de iarnă numai în lunile reci) și creșterii producției (încă din perioada interbelică, salamul de Sibiu devenise semnul unei distincții culturale / de lux a oricărei familii care își permitea să-l aibă pe masă).

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

  1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

  2. Analiza informațiilor nutriționale.

  3. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

  4. Aprecierea organoleptică a salamului de Sibiu.

 

  1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regăsite în compoziția mărcilor de salam de Sibiu analizate sunt următoarele: carne de porc, pulpă de porc, slănină, sare, zaharuri (dextroză, sirop de glucoză), vinars 0,4% , culturi starter şi condimente.

Compoziția Salamului de Sibiu fabricat de către membrii Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu

Agricola

SC Salbac SA

Agricola Salbac SA  (Salam de Sibiu cu vinars)

Reinert

H&E Reinert Srl

Aldis

SC Aldis Srl

Salsi Sinaia

SC Angst SRL

Cris-Tim

SC Recunoştinţa Rodcom Impex SRL

Carne de porc

slănină

sare

zaharuri

condimente

acid ascorbic

nitrit de sodiu

Carne de porc

slănină

sare

zaharuri

condimente

acid ascorbic

vinars 0,4%

nitrit de sodiu

Carne de porc

slănină

sare

condimente

dextroză

sirop de glucoză

ascorbat de sodiu

nitrit de sodiu

cultură starter

Carne de porc

slănină

sare

zaharuri

condimente

acid ascorbic

nitrit de sodiu

cultură starter

Carne de porc

slănină

sare

dextroză

condimente

ascorbat de sodiu

nitrit de sodiu

Pulpă  porc

slănină

sare

dextroza

condimente

acid ascorbic

ascorbat de sodiu

nitrit de sodiu

cultură starter

Cu privire la ingredientele de mai sus, experţii APC au formulat următoarele concluzii:

Niciunul dintre producătorii de salam de Sibiu analizaţi nu menţionează pe eticheta produsului procentul de carne. La fabricarea salamului de Sibiu se poate folosi şi carne de porc congelată. În caietul de sarcini al Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu se menţionează că acest produs trebuie să conţină carne de porc aleasă la roşu, în proporție de minim 70% şi slănină tare în proporţie de maxim 30%. Această specificaţie oferă posibilitatea fiecărui producător să-şi realizeze propria reţetă, deci să stabilească singur conţinutul de carne şi de slănină astfel încât conţinutul de carne să nu coboare sub 70%, iar conţinutul de slănină să nu depăşească 30%. În concluzie, salamul de Sibiu comercializat pe piaţa din România nu se fabrică după o reţetă unică, deci calitatea acestui produs diferă de la producător la producător!

Niciunul dintre producătorii de salam de Sibiu analizaţi nu menţionează pe etichetă care sunt condimentele folosite în sortimentul respectiv. În caietul de sarcini al Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu se menţionează că la fabricarea acestui produs se folosesc următoarele condimente naturale: piper, ienibahar şi usturoi.

60% dintre producătorii de salam de Sibiu folosesc culturi starter. Aceste culturi conţin diferite tipuri de microorganisme şi sunt folosite pentru a micşora durata de maturare, a îmbunătăţi aroma şi consistenţa produsului.

Conform caietului de sarcini al Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu se pot folosi zaharuri ca agenţi de maturare, dar nu mai mult de 1%, şi agenţi de maturare alcoolici (vin alb, vin roşu, vin rose, brandy, vinars, vin spumant şi bere neagră). Procesul de maturare uscare durează minim 60 zile, iar întregul ciclu de fabricaţie a salamului de Sibiu durează minim 70 zile.

Salamul de Sibiu fabricat de către SC Salbac SA şi comercializat sub marca Pikok are următoarea menţiune de calitate „Pentru 100 grame produs se prelucrează 162 grame carne porc”.

Salamul de Sibiu fabricat de către H&E Reinert şi comercializat sub mărcile Bun şi convenabil, Auchan şi Reinert are următoarea menţiune de calitate „Pentru 100 grame produs se utilizează 123 grame carne de porc şi 37 grame de slănină”

Salamul de Sibiu fabricat de către SC Salbac SA şi comercializat sub marca Agricola are următoarea menţiune de calitate „Furnizor al Casei Regale a României”

Salamul de Sibiu fabricat de către SC Recunoştinţa Prodcom Impex SRL şi comercializat sub marca Cris-Tim este realizat numai din pulpa de porc şi are menţiunea de calitate „Produs crud uscat maturat 70 zile”

Termenul de valabilitate al salamului de Sibiu fabricat de către membrii Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu este de 4 luni, în timp ce salamul de Sibiu fabricat până în anul 1990 avea termen de valabilitate 3 luni.

2. Analiza informațiilor nutriționale

Declarația nutrițională a salamului de Sibiu fabricat de către membrii Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu

 

Agricola

SC Salbac SA

Agricola

SC Salbac SA (Salam de Sibiu cu vinars)

Reinert

H&E Reinert SRL

Aldis

SC Aldis Srl

Salsi Sinaia

SC Angst SRL

Cris-Tim

SC Recunostinta Prodcom Impex SRL

Valoare energetică

475 kcal

475 kcal

426 kcal

469 kcal

469 kcal

476 kcal

Grăsimi

41,5 g

41,5 g

36 g

41 g

40,6 g

39,46 g

-         Acizi grași saturați

16,6 g

16,6 g

14 g

18 g

13,5 g

16,15 g

Glucide

1,9 g

1,9 g

1 g

2 g

0,1 g

0,54 g

-         Zahăr

0,8 g

0,8 g

0,5 g

0,7g

0,1 g

0,36 g

Proteine

23,4 g

23,4 g

24 g

23 g

25,8 g

29,19 g

Sare

3,8 g

3,8 g

5,5 g

4 g

4,4 g

5,85 g

Fibre

-

-

1 g

1 g

-

-

Salamul de Sibiu este un produs hipercaloric  a cărui valoare energetică pentru 100 grame produs variază între 426 kcal şi 476 kcal. Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 36 grame şi 41,5 grame din care grăsimi saturate între 13,5 grame şi 18 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată căgrăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri.

Cantitatea de carbohidraţi per 100 grame produs variază între 0,54 grame şi 2 grame.

Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 23 grame şi 29,19 grame.

Cantitatea de fibre per 100 grame a fost menţionată la 2 mărci şi este de 1 gram.

Toate produsele analizate au un conţinut ridicat de sare, care variază între 3,8 grame şi 5,85 grame.Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legatură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care și-l procură dintr-o linguriță rasă de sare (6 grame).În conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, acest produs nu este recomandat copiilor.

Producătorul Angst comercializează sub marca Salsi Sinaia un sortiment de  salam de iarnă fabricat după reţeta Filipo Dozzi care în opinia producătorului ar fi reţeta originală şi are următoarele valori nutriţionale:

  • valoare energetică 474 kcal faţă de 469 kcal cât are salamul de Sibiu fabricat de către acelaşi producător,

  • 39,9 grame grăsimi, din care 14,7 grame acizi graşi saturaţi faţă de 40,6 grame grăsimi şi 13,5 grame acizi graşi saturaţi cât are salamul de Sibiu fabricat de către acelaşi producător,

  • 1,1 grame glucide din care 0,24 grame zaharuri faţă de 0,1 grame glucide din care 0,1 grame zaharuri cât are salamul de Sibiu fabricat de către acelaşi producător,

  • 27,9 grame proteine faţă de 25,8 grame proteine cât are salamul de Sibiu fabricat de către acelaşi producător,

  • 5,1 grame sare faţă de 4,4 grame sare cât are salamul de Sibiu fabricat de către acelaşi producător.

În concluzie, reţeta originală a salamului de Sibiu avea puţine grăsimi, mai multe proteine (mai multă carne) şi mai multă sare.

3. Identificarea aditivilor alimentari şi a microorganismelor utilizate în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

În cele 12 produse analizate s-au identificat următoarele categorii de aditivi alimentari, după cum urmează: ascorbat de sodiu, acid ascorbic şi nitrit de sodiu.

Analiza aditivilor alimentari folosiţi la fabricarea fiecărei mărci de salam de Sibiu a scos în evidenţă următoarele:

La toate produsele analizate s-a folosit drept conservant nitritul de sodiu.

E250 – Nitritul de sodiu este un conservant utilizat în industria cărnii, care împiedică formarea microorganismelor. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar. Astfel, în opinia prof. univ. dr. Pavel Chirilă „sărurile nitrice, în combinaţie cu aminele din carne, la un pH acid al stomacului, produc nitrosamine cancerigene”

Toate produsele analizate conţin antioxidanţi!

E300 – Acidul ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care, în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și duce la formarea calculilor la rinichi.

E301 – Ascorbatul de sodiu se foloseşte ca antioxidant şi este sarea de sodiu a acidului ascorbic (vitamina C, un acid natural), care se găseşte în mod natural în majoritatea fructelor şi legumelor.

4. Aprecierea organoleptică a salamului de Sibiu.

Aspectul în exterior al salamului de Sibiu

Suprafață uscată, înveliș întreg, aderent la compoziție, acoperit cu pulbere de mucegaiuri uscate de culoare albă-cenușie sau albă-gălbuie; se admite pe maximum 10% din suprafața totală a membranei, pulbere de mucegai uscat, de culoare ruginie și porțiuni neacoperite de mucegai. La solicitarea beneficiarului, produsul se poate prezenta și fără membrană, în baton întreg sau feliat, ambalat sub vid sau în atmosferă controlată. Folia trebuie să fie aderentă la compoziție, fără goluri de aer sau urme de mucegai datorită îndepărtării membranei și fără grăsime exprimată, în cazul produsului ambalat sub vid sau în atmosferă controlată.

Aspectul în secțiune al salamului de Sibiu

Masa compoziției lucioasă, compactă, bine legată, fără aglomerări de grăsime topită; bucăți de carne de culoare roz până la roșu-rubiniu, cu mici insule de grăsime albă, apropiate ca mărime, răspândite uniform pe toată suprafața secțiunii, dând un aspect de mozaic; se admit în masa compoziției rare goluri de aer de 1 mm...2 mm.

O felie subțire de 1 mm...2 mm privită contra luminii trebuie să fie translucidă. Culoarea în secțiune a batonului trebuie să fie uniformă, admițându-se o nuanță mai închisă pe o porțiune de max. 10 mm de la margine.

Forma Salamului de Sibiu

Batoane corespunzătoare membranelor folosite, clipsate sau legate cu sfoară, cu grosimea uniformă pe toată lungimea, cu ușoară îngustare la capătul de agățare.

Consistența Salamului de Sibiu

Elastică până la tare la suprafață și în zona periferică a secțiunii; mai moale dar legată și elastică spre centru; la apăsare normală cu degetul pe suprafața batonului nu trebuie să rămână urme.

Mirosul și gustul Salamului de Sibiu

Plăcut, picant, caracteristic produsului, fără gust și miros străin; să nu prezinte gust iute; la masticație nu trebuie să se lipească de dinți.

                                                             Topuri

Top 5 după conținutul de sare per 100 g produs:

 

1. Cris-Tim – 5,85 g sare;

2. Reinert – 5,5 g sare;

3. Angst – 4,4 g sare;

4. Aldis – 4 g sare;

5. Agricola – 3,8 g sare.

 

Top 5 după conținutul de proteină per 100 g produs:

 

1. Cris-Tim – 29,19 g;

2. Angst – 25,8 g;

3. Reinert – 24 g;

4. Agricola – 23,4 g;

5. Aldis – 23 g;

 

Top 5 după conținutul de grăsimi per 100 g produs:

 

1. Agricola – 41,5 g;

2. Aldis – 41 g;

3. Angst – 40,6 g;

4. Cris-Tim – 39,46 g;

5. Reinert – 36 g.

 

Top 5 după conținutul de acizi grași saturați:

 

1. Aldis – 18 g;

2. Agricola – 16,6 g;

3. Cris-Tim – 16,15 g;

4. Reinert – 14 g;

5. Angst – 13,5 g.

 

Top 4 după valoarea energetică per 100 g produs:

 

1. Cris-Tim – 476 kcal;

2. Agricola – 475 kcal;

3. Angst și Aldis – 469 kcal;

4. Reinert – 426 kcal.

 

“Autenticitatea salamului de Sibiu a devenit o temă larg disputată în ultimele decenii, în contextul sporirii interesului pentru drepturile de proprietate industrială/intelectuală. Ca urmare, numeroși producători au adus pe piață „salam de Sibiu“ și a început campania de recunoaștere europeană a acestui produs, eveniment care s-a produs la 10 martie 2016, când Salamul de Sibiu a dobândit oficial recunoașterea Indicației Geografice Protejate. Consumatorul trebuie informat că, spre deosebire de rigorile aplicate la alte produse cu această recunoaștere europeană, unde indicația geografică protejată este limitată la aria tradițională de producție, în cazul salamului de Sibiu această arie cuprinde nu mai puțin de opt județe (deocamdată: Sibiu, Prahova, Covasna, Braşov, Călăraşi, Ilfov, Bucureşti şi Bacău) în care operează cinci mari întreprinderi din industria cărnii (Agricola Bacău, Aldis Călărași, H&E Reinert Feldioara Brașov, Salsi Sinaia și Scandia Sibiu), membre ale Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu; alt mare producător (Cris-Tim București) s-a afiliat asociației, urmând să devină membru cu drepturi egale în producția și vânzarea salamului de Sibiu. Or, la produsele din această categorie, limitarea geografică a recunoașterii indicației geografice protejate are în vedere faptul că doar în aria protejată își mențin specificitatea elementele microscopice antrenate în tehnologia produsului – bacterii, ciuperci, mucegaiuri; aceste componente tehnologice își pierd specificitatea la scurt timp după „mutarea“ lor în alte coordonate geografice, așa cum s-a observat în urma unor studii serioase asupra elementelor specifice folosite la realizarea brânzeturilor cu mucegai, iaurtului bulgăresc și altor produse notorii. Dar, interesele economice au avut totdeauna trecere. Ce elemente actuale de referință avem pentru a considera autenticitatea salamului de Sibiu realizat de un producător sau altul? Evident, puține. Pentru că trebuie considerat și faptul că materiile prime au cunoscut schimbări (bunăoară, carnea de porc de la fermele actuale, chiar „tradiționale“, este departe de ceea ce era carnea de porc de acum peste o sută de ani, când porcii crescuți pentru vânzare erau fără excepție îngrășați toamna și iarna cu ghindă și jir). Despre reducerea duratei de maturare s-a făcut mențiune anterior. Gusturile consumatorilor s-au modificat, fără îndoială: consumatorul contemporan are o altă paletă a simțurilor, ca urmare a folosirii altor combinații de condimente, multe realizate chimic. Consumatorii experimentați au de partea lor priceperea și experiența senzorială, care rămân arme imbatabile în războaiele purtate de agenții economici pentru a le câștiga preferințele.

Cu privire la consumul salamului de Sibiu, remarcăm o ignorare majoră a rosturilor acestui produs, respectiv faptul că este un produs conservat, salam de iarnă (motiv pentru care nu este firesc un consum cotidian al produsului, mai ales în sezonul cald) și un aliment foarte concentrat (motiv pentru care nu este sănătos consumul cotidian, uneori exclusiv, ostentativ, mai ales de către consumatorii care nu depun efort fizic major – să reținem: pietrarul italian vindea la început  produsul său celor ce munceau greu în cariera de piatră de la Piatra Arsă – Poiana Țapului). Nu mai stăruim asupra caracterului de produs de lux, căpătat în perioada interbelică, statut care consacrase anume prilejuri festive și modalități elitiste de consum.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

"Produsele alimentare locale trebuie să fie recunoscute ca simboluri ale identității noastre și să corespundă memoriei noastre afective. Este nevoie de implicarea Ministerului Culturii care are obligații privind patrimoniul imaterial iar rețetele sunt elemente de patrimoniu. Etnografii și antropologii români sunt chemați să se pronunțe și ei. Se simte lipsa unei mai bune cooperări între societatea civilă - organizațiile relevante de protecție a consumatorilor și industria alimentară autohtonă, să se așeze la masa dialogului. Și este momentul să fie creată o instituție publică suport. Avem un model francez, Institutul Național al Originii și Calității. Acesta oferă sprijin și consultanță celor care doresc să își consolideze marca de produs alimentar, ca o formă de păstrare a identității." Tiberiu Cazacioc, consultant senior în marketing local.

 

„Mă văd în postura nefericită de a nu recomanda consumul de mezeluri procesate, considerând că ingredientele regăsite în conţinutul acestora pot pune o presiune importantă pe sistemul digestiv al unui copil. Trebuie să luăm în calcul că în ultimul deceniu au început să se manifeste nenumărate afecţiuni gastro-intestinale pe segmentul pediatric, iar alimentaţia dezechilibrată reprezintă unul din factorii esenţiali care au dus la creşterea semnificativă a acestor probleme de sănătate. Excesul de sare, zahăr şi grăsimi periclitează zona tractului digestiv, poate amplifica sau chiar declanşa problemele de natură gastroenterologică. Totodată, în afecţiunile alergologice precum intoleranţa la histamină, consumul salamului şi al alimentelor procesate este chiar contraindicat, pentru că afectează în mod sever activitatea diaminoxidazei, enzima care descompune cantitatea de histamină regăsită în intestin. Cu alte cuvinte, ingestia salamului este asociată de multe ori cu apariţia urticariilor, eczemelor localizate pe toată suprafaţa corpului, crampelor abdominale, dar poate declanşa și probleme respiratorii precum tusea, strănutul sau pruritul nazal. În situaţia în care copilul suferă de intoleranţă la histamină, îi sfătuiesc pe părinţi să se orienteze strict către consumul de alimente proaspete, deoarece toate alimentele procesate conţin un nivel ridicat de histamină. De asemenea, consumul zahărului regăsit în conţinutul unui salam perturbă în mod sever activitatea microorganismelor benefice, pe fondul instaurării unei disbioze intestinale. Astfel, culturile fungice regăsite în intestinul copilului se vor dezvolta mult mai rapid comparativ cu probioticele, putând sta la originea declanşării unor afecţiuni digestive sau chiar de natură alergologică. Cu toate că avem posibilitatea de a achiziţiona şi mezeluri bio din magazinele de profil, rămân la părerea că salamul nu reprezintă o opţiune tocmai prietenoasă pentru sistemul digestiv, amintind faptul că această zonă este esenţială pentru întreţinerea sănătăţii unui copil. În esenţă, imunitatea se consolidează numai atât timp cât luăm în calcul natura alimentelor consumate, alegerile unui părinte informat făcând diferenţa aproape instantaneu.” Medic specialist pediatru Ingrid Ada Bălan, Cabinet www.vindecadai.ro.

 „Ţin să atrag atenţia asupra consumului regulat de mezeluri, bazându-mă în primul rând pe avertizarea lansată în Franţa de Centrul Internaţional de Cercetări asupra cancerului (CIRC), parte a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aceasta putând fi accesată integral la următorul link https://www.iarc.fr/en/media-centre/pr/2015/pdfs/pr240_E.pdf. La data de 26 octombrie 2015, 22 de experţi din 10 ţări au catalogat mezelurile procesate ca fiind alimente cancerigene regăsite în Grupul 1, concluziile respective bazându-se pe analiza amănunţită a unui număr de 800 de studii ştiinţifice, desfăşurate pe parcursul ultimilor 20 de ani. Experţii au concluzionat că includerea unei porţii zilnice de 50 grame de carne procesată în dieta unui om creşte probabilitatea declanşării cancerului colorectal cu 18%.  Dr. Kurt Straif a scos în evidenţă faptul că incidenţa crescută a cancerului este legată în mod direct de creşterea consumului de carne procesată, scăzând în acelaşi timp pe fondul limitării sau exluderii mezelurilor din dieta omului. Din nefericire, în această categorie se regăseşte şi salamul comercializat în toate magazinele noastre, amintind în discuţia noastră chiar şi mezelurile tradiţionale produse pe baza unor reţete originale. Citind cu atenţie eticheta unui salam extrem de cunoscut, am înţeles instantaneu că ar trebui să boicotăm în mod informat consumul acestui mezel, întrucât conţine o cantitate ridicată de grăsimi saturate, sare şi zahăr. Cu alte cuvinte, am identificat acel trio menit să crească în primul rând incidenţa obezităţii şi a afecţiunilor cardiovasculare. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România este prima ţară în clasamentul mortalităţii prin boli cardiovasculare din Uniunea Europeană, numai în anul 2014 fiind semnalate 1.564.882 de cazuri noi. Nu sunt deloc mirat de aceste statistici extrem de triste, fiind suficient să mă uit în coşul de cumpărături al românilor. Mezelurile se află cu siguranţă în topul celor mai căutate alimente şi nu trebuie să uităm că salamul este unul din starurile care ridică cifra de afaceri a producătorilor de mezeluri. Asociaţia Americană a Inimii recomandă un consum zilnic de sare aproximat la 1500 mg pentru majoritatea adulţilor în vederea prevenirii afecţiunilor cardiovasculare, însă nu trebuie să uităm că în aprox. 100 de gr de salam se regăsesc aprox. 6000 mg de sare. Cu alte cuvinte, ar trebui să consumăm în fiecare zi numai 25 gr de salam, pentru a respecta întocmai recomandările Asociaţiei Americane a Inimii. Cert este că majoritatea mezelurilor conţin prea multă sare şi ar trebui să acordăm o mare importanţă asupra acestui aspect. Referindu-mă la zahărul regăsit în conţinutul salamului, îmi permit să îl citez pe dr. Mark Hyman care este de părere că “zahărul creează o dependenţă de 8 ori mai mare decât cocaina. În timp ce cocaina şi heroina activează o singură zonă a plăcerii la nivelul creierului, zahărul aprinde creierul precum o face jocul Pinball.” Consumul zahărului este asociat în mod direct cu creşterea incidenţei afecţiunilor cardiovasculare şi cancerului, adică cu primele două afecţiuni care curmă cei mai mulţi oameni în fiecare an. Sănătatea este activul cel mai de preţ al omului şi se întâmplă de prea multe ori să nu o apreciem decât atunci când nu avem parte de ea. Dragă cititorule, te rog să nu uiţi că în viaţă eşti liber să alegi, dar nu eşti liber de consecinţele acţiunilor tale. Food is the “real” protection.“ Nutriţionist Dumitru Balan, www.vindecadai.ro.

„Multe produse alimentare pe bază de carne nu sunt etichetate corespunzător sau nu conțin ingredientele specifice denumirii tradiționale a alimentelor. Astfel, consumatorii sunt informați greșit despre preparatele din carne pe care le cumpără. Pentru a lua decizia de cumpărare a produselor din carne, consumatorii nu au altă opțiune decât aceea de a se baza pe etichetele acestora. Consumatorii se așteaptă ca eticheta să reflecte cu exactitate conținutul și calitatea produsului, lucru care nu se întâmplă în cele mai multe situații. Folosirea aditivilor alimentari a devenit o practică obișnuită din partea producătorilor de produse alimentare. Consumatorii trebuie să evite alimentele cu aditivi, deoarece creează mari probleme de sănătate pe termen lung. Aceștia au numai un rol tehnologic, adică „acoperă” calitatea scăzută a ingredientelor principale din compoziția produselor alimentare, creând percepții false privind anumite caracteristici organoleptice, cum ar fi aspectul, prospețimea, culoarea, gustul și aroma.La alegerea unui preparat din carne roşie trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi şi conţinutul de sare. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate, aspectul produsului şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, preparatele din carne roşie nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor” a declarat Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMark