Studiu privind asigurările de viață și rolul lor

APC România a studiat un pachet larg de asigurări de viaţă, comercializate prin diverse canale de distribuţie specifice acestei industrii, în vederea analizării informațiilor menționate în cadrul documentelor pe care consumatorul (în acest caz asiguratul) trebuie sa le citească şi să le semneze. Scopul acestei analize îl constituie informarea și educarea consumatorilor de astfel de produse.

Studiul a fost realizat de către o echipă coordonată de către Mihaela Levițchi și Adrian Șerbănescu, experți produse asigurare ai APC România. La realizarea studiului s-au avut în vedere prevederile legale în vigoare referitoare la asigurările de viaţă.

Pentru efectuarea acestui studiu s-au abordat diferite tipuri de asigurări de viață, precum și contractul de asigurare din perspectiva drepturilor și obligațiilor asiguratului și asigurătorului.

Asigurările de viață sunt o formă de protecţie “împotriva riscului neprevăzut” de tip facultativ şi nu obligatoriu. Exista totuşi cazuri când asigurarea de viaţă devine “obligatorie”, cum ar fi cazul contractării unui credit bancar. În acest caz, asigurarea de viață se încheie având ca risc principal acoperit decesul, la care se pot ataşa şi clauze precum invaliditatea temporară/permanentă, incapacitatea temporară de muncă şi pierderea involuntară a locului de muncă. Aceasta este executată de banca creditoare doar în momentul în care asiguratul se află în situaţiile menţionate, altfel spus fie la momentul decesului sau a constatării invalidităţii permanente, prin achitarea soldului rămas de rambursat ca şi despăgubire, fie la intrarea în şomaj, prin plata unui număr de rate lunare consecutive aferente creditului respectiv.

În general, asigurările de viață acoperă riscul de deces. Pentru a mări gradul de acoperire a riscului asigurat poliței de asigurare de viață i se pot atașa clauze suplimentare, caz în care vorbim despre asigurări de viață suplimentare.

“Acordarea despăgubirilor pentru producerea riscului asigurat de clauza suplimentară este diferită de suma asigurată din cadrul poliței de bază (suma asigurată în caz de deces)”, explică doamna Mihaela Levițchi.

Contractul de asigurare presupune plata unei prime de asigurare de către asigurat, asigurătorul fiind obligat să plătească, în cazul producerii riscului asigurat, despăgubirea sau suma asigurată (denumită și indemnizație), în limtele și termenele stabilite. Asiguratul reprezintă persoana/persoanele a cărei/căror viață sau stare de sănătate constituie obiectul asigurării. Contractantul asigurării reprezintă persoana fizică sau juridică care încheie contractul de asigurare cu asigurătorul şi care se obligă să plătească prima de asigurare. De cele mai multe ori contractantul este însăşi persoana asigurată.

Încheierea contractului de asigurare se constată prin polița de asigurare sau certificatul de asigurare emis și semnat de asigurător ori prin notă de acoperire emisă și semnată de brokerul de asigurare. Documentele care atestă încheierea unei asigurări pot fi semnate și certificate și prin mijloace electronice.

În ceea ce privește condițiile de asigurare, acestea sunt specifice fiecărei societăți de asigurare în parte, iar contractul de asigurare își încetează efectele la data la care contractantul/asiguratul solicită rezilierea contractului. “În acest caz, contractantul va primi valoarea de răscumpărare rezultată din contract”, menționează domnul Adrian Şerbănescu. Lichidarea daunelor în asigurările de viață se va face în conformitate cu prevederile condițiilor de asigurare și a legislației în vigoare.

Prețul primei de asigurare depinde de mai mulți factori cum ar fi vârsta, starea de sănătate, activitatea profesională, hobby-uri, dar și de tipul de asigurare ales.

Dintre acești factori, starea de sănătate este determinantă pentru încheierea unei asigurări de viață. Majoritatea asigurătorilor recurg la o examinare medicală detaliată pentru a evalua starea de sănătate a asiguratului. Sunt asigurători care evaluează starea de sănătate pe baza răspunsurilor oferite de către asigurat la întrebările adresate acestuia prin intermediul unui formular de evaluare. Regula unanimă în domeniul asigurărilor de viață este că declarațiile inexacte sau făcute cu rea credință de către asigurat ori de către contractantul asigurării, dovedite astfel de către asigurător, atrag nulitatea contractului. Cu toate acestea, asigurătorul poate menține contractul de asigurare, în situația în care constatarea declarației inexacte are loc anterior producerii riscului. În acest caz, asigurătorul poate solicita majorarea primei.

Prezentarea succintă a produselor de asigurare de viață identificate

Asigurarea de supraviețuire presupune plata primelor pe durata contractului, la sfârșitul contractului asiguratul urmând să beneficieze de întreaga sumă asigurată. Așadar, acest tip de asigurare garantează beneficiarului suma asigurată, cu condiția ca, la expirarea contractului, asiguratul să fie în viață. Beneficiarul este cel mai frecvent însăși persoana asigurată. În cazul decesului asiguratului înainte de expirarea poliței, asigurătorul este exonerat de obligațiile din contract, anulând orice datorie față de moștenitorii asiguratului, iar suma acumulată din primele plătite până în acel moment va reveni asigurătorului.

Asigurarea de deces este o formă de asigurare de viață foarte simplă care protejează asiguratul exclusiv împotriva riscului de deces, orice remunerație având loc doar la producerea acestui eveniment, înaintea expirării valabilității poliței. Asigurarea de deces nu are caracterul unei asigurări de economisire, ci doar de protecție împotriva riscului asigurat. În cazul acestui tip de asigurare, asigurătorul va plăti suma asigurată dacă evenimentul asigurat (decesul) s-a produs în perioada de valabilitate a poliței. Dacă la expirarea valabilității poliței, asiguratul este încă în viață, societatea de asigurări nu este obligată la nicio plată, polița devenind nulă. 

Asigurarea mixtă de viață permite economisirea, capitalizarea, investirea banilor pe de o parte, iar pe de altă parte asigură viitorul familiei. Cea mai mare și mai importantă diferență între acest tip de asigurare și cea prezentată anterior este faptul că acoperă și riscul de supraviețuire. În cazul decesului asiguratului, beneficiarul va primi suma de bani stipulată în contract, iar în cazul în care asiguratul supraviețuiește va primi suma asigurată. 

Anuitatea/Asigurarea de tip rentă. Asigurătorul se obligă ca, în schimbul unei prime de asigurare plătite de asigurat, în sumă unică sau eșalonat, să-i furnizeze acestuia o indemnizație periodică. Există o paletă largă de tipuri de rente, în funcție de durata perioadei de plată, de tipul beneficiarului și de modul de transmitere a dreptului de a încasa renta.

Dintre cele mai cunoscute și des întâlnite tipuri, enumerăm:

  • Renta cu rată fixă, cunoscută și sub denumirea de rentă de studii - presupune că indemnizația de asigurare este plătită indiferent dacă asiguratul mai trăiește sau nu; rata fixă se plătește pentru o anumită perioadă determinată, de regulă un număr de ani.

  • Renta (pensia) – poate fi în funcție de durata de plată a indemnizației, viageră, plătită până la decesul asiguratului sau temporară, plătită până la o dată stabilită sau la decesul asiguratului, dacă acesta intervine înainte de acea dată.

  • Renta de supraviețuire – presupune acordarea unei indemnizații periodice în cazul decesului asiguratului, în favoarea coasiguratului, dacă acesta este în viață.

Ca forme specifice de asigurare, mai des întâlnite sunt:

  • Renta temporară de supraviețuire – presupune acordarea indemnizației până la data stabilită în prealabil în contract sau până la data decesului coasiguratului, dacă acesta survine mai devreme;

  • Renta de supraviețuire viageră, în cazul în care coasiguratul moare înaintea primului asigurat, asigurarea expiră chiar înaintea acordării primei indemnizații.

Prezentarea succintă a produselor de asigurare de viață suplimentare identificate

Asigurarea suplimentară de deces din accident - poate fi încheiată numai dacă există o asigurare principală (accident - un eveniment brusc, extern organismului asiguratului, neprevăzut și neintenționat care a provocat instantaneu asiguratului o leziune identificabilă de către un medic la locul și momentul producerii).

Asigurarea suplimentară de spitalizare sau de intervenție chirurgicală din orice cauză sau de spitalizare, respectiv intervenție chirurgicală din accident - poate fi încheiată numai dacă există o asigurare principală. Atașarea acestei clauze mărește gradul de acoperire a riscurilor asigurate.

Asigurarea suplimentară de îmbolnăvire gravă - poate fi încheiată numai dacă există o asigurare principală. Atașarea acestei clauze mărește gradul de acoperire a riscurilor asigurate, sporește acoperirea asigurării de viață standard și protejează veniturile familiei în eventualitatea în care un membru asigurat al familiei suferă de o boală gravă.Riscul acoperit de această clauză este diagnosticarea pentru prima dată a persoanei asigurate, în perioada de valabilitate a clauzei, cu una din următoarele afecțiuni: cancerul sau tumora malignă, infarctul miocardic, afecțiuni coronare care reclamă o intervenție de tip bypass, atacul vascular cerebral, insuficiența renală, transplantul major de organe, orbirea, arsurile grave, incapacitatea de autoîngrijire, scleroză multiplă, pierderea unui membru, paralizia, pierderea auzului, afecțiunile cardiace care necesită intervenții pe valvele cardiace, afecțiuni care necesită grefa de aortă, pierderea vorbirii, boala Alzheimer, boala Parkinson, coma, tumorile cerebrale benigne, infectarea cu HIV prin transfuzii, infecția ocupațională cu HIV. Aceste afecțiuni grave diferă de la o companie la alta în funcție de condițiile de asigurare.

Asigurare suplimentară în caz de invaliditate permanentă parțială/totală din accident- această clauză are ca scop asigurarea unor venituri în cazul în care persoana asigurată nu mai poate exercita o profesie sau activitate care să îi ofere câștiguri materiale. 

Asigurarea suplimentară de exonerare de la plata primelor de asigurare în cazul dobândirii unei îmbolnăviri grave sau în cazul dobândirii unei invalidități - presupune posibilitatea de încetare a plății primelor de asigurare în cazul în care după data începerii poliței, asiguratul a fost diagnosticat cu o afecțiune gravă sau suferă o invaliditate în urma căreia nu mai poate munci și, drept urmare, nu poate achita primele de asigurare. Astfel, pentru o primă suplimentară foarte mică, va fi acoperit și acest risc. 

Asigurarea suplimentară pentru pierderea involuntară a locului de muncă (șomaj) – de regulă, este ataşată unei asigurări de viaţă la solicitarea unui credit şi oferă garanţia că în cazul pierderii locului de muncă rata de credit nu devine o povară, obligaţia de plată fiind preluată de către societatea de asigurări de viaţă.

Asigurarea suplimentară în caz de incapacitate temporară de muncă. Pierderea totală sau parțială a capacității de muncă a unei persoane reprezintă o reală problemă pentru persoana aflată în cauză, dar și pentru aparținători. Incapacitatea de muncă datorată diferitelor accidente sau afecțiuni poate fi temporară sau definitivă. În cazul în care este vorba despre incapacitate de muncă, persoana în cauză primește atenția cuvenită în conformitate cu legea (concedii, indemnizații, asistență medicală sau pensii). Această asigurare poate fi atașată atât unei asigurări de viață tradiționale, cât și la încheierea unui contract de asigurare de viață întocmit ca urmare a solicitării unui credit.

Asigurarea de căsătorie (sub altă denumire asigurarea tip zestre) - este o modalitate de constituire treptată a dotei unui copil până la producerea evenimentului asigurat, în acest caz fiind vorba de căsătorie. Scopul acestei asigurări este de a da un impuls financiar copiilor în momentul în care decid să treacă un important prag din viața lor.

Asigurarea de natalitate - este o poliță de economisire care ajută familia să pună bani deoparte pentru nevoile copilului și a mamei, la naștere, dar și după. Nașterea unui nou membru al familiei este un lucru așteptat cu bucurie de părinți și de cei apropiați lor. Dar, în situația economico-socială de azi, s-ar putea să nu fim întotdeauna pregătiți din punct de vedere financiar pentru cheltuielile suplimentare ce vin odată cu apariția unui copil. Nașterea în sine este un eveniment care este gratuit în sistemul sanitar de stat, însă acesta poate presupune cheltuieli suplimentare care, evident, pot fi acoperite din acest tip de asigurare. 

Asigurari de viață legate de investiții Unit-linked - sunt polițe de asigurare care, pe lângă protecția asiguratului, oferă și posibilități investiționale pe termen mediu și lung. Asiguratul poate alege dintr-o listă oferită de compania de asigurări un fond de investiții în care asigurătorul îi va plasa banii plătiți din prime. Asiguratul are dreptul de a alege fondurile și structura în care se vor investi banii, de asemenea, având posibilitatea să schimbe aceasta structură pe parcursul derulării asigurării. În schimbul primei de asigurare, asiguratul va primi o cota parte din investițiile făcute, "unit-uri" la fondul de investiții respectiv. Obiectul acestei asigurări este garantat de către asigurător prin onorarea prestațiilor asigurării în cazul producerii decesului persoanei asigurate și în cazul supraviețuirii asiguratului.

Asigurarea de sănătate privată - reprezintă cooperarea societăților de asigurări cu clinicile private. În cazul unei asigurări de sănătate private, asiguratul poate alege să apeleze la serviciile unei rețele de clinici și spitale private din întreaga țară și uneori chiar din străinatate.

O poliță de asigurare de sănătate acoperă o gamă mai largă de servicii, funcționează ca o asigurare obișnuită, în urma plății primelor asigurătorul despăgubind cheltuielile efectuate în urma evenimentelor asigurate înscrise în poliță.

Costurile acoperite de asigurarea de sănătate privată sunt: spitalizarea, tratamentul la domiciliu după externare, indemnizația pentru maternitate, consultații la medic generalist, consultații, diagnosticare și alte taxe plătite la medici specialiști (inclusiv taxe plătite pentru analize medicale, radiografii, ecografii etc.), intervenții chirurgicale, servicii de ambulanță, decesul ca urmare a unor boli sau accidente asigurate.

Drepturile și obligațiile asiguratului și ale asigurătorului.

Dacă asiguratul trebuie să plătească o prima de asigurare, asigurătorul este obligat ca, la producerea evenimentului asigurat, să plătească beneficiarului o indemnizație, așa cum se specifică în contract. 

Cele mai uzuale drepturi și obligatii ale asiguratului sunt: dreptul de a modifica beneficiarul poliței; dreptul de a anula contractul în termen de x zile de la data semnării; obligația de a anunța orice modificări ale ocupației, adresei de domiciliu, ieșiri din țară, practicării de sporturi sau hobby-uri ce pot afecta viața și sănătatea acestuia; obligația de a sprijini asigurătorul în obținerea informațiilor în legatură cu riscul asigurat; obligația de a notifica asigurătorul cu privire la evenimentele asigurate, în intervalul de timp precizat în contract.

Pe de altă parte, principalele drepturi și obligații ale asigurătorului includ: 

  • reanalizarea riscului preluat, în cazul unor modificări ale ocupației, practicării de sporturi, hobby-uri sau alte activități ce pot afecta viața și sănătatea acestuia; în cazul în care în termen de x zile asiguratul nu anunță astfel de modificări, asigurătorul poate refuza plata pentru evenimente în legatură cu aceste modificări;

  • obligația de a plăti indemnizațiile pentru evenimentele asigurate;

  • obligația de a informa asiguratul cu privire la evoluția poliței acestuia;

  • asigurătorul își rezervă dreptul de a verifica prin orice căi cererile de plată a daunelor și de a nu plăti indemnizația de asigurare, în cazul în care se constată încercarea de fraudă;

  • obligația de a notifica asigurătorul cu privire la evenimentele asigurate, în intervalul de timp precizat în contract; în orice contract de asigurare este specificat numărul de zile în care beneficiarul asigurării trebuie să anunţe producerea evenimentului asigurat (de regula 15 zile).

Etapele procedurii generale de lichidare a daunelor în asigurările de viaţă

Există o procedură standard de urmat în cazul daunelor în asigurările de viaţă şi este general valabilă pentru toţi asigurătorii.

În timpul derulării unui contract de asigurare se pot produce evenimentele asigurate prin asigurarea principală şi/sau prin clauzele suplimentare. Apariţia acestor evenimente trebuie comunicată asigurătorului, prin întocmirea unui dosar de daună, pe baza analizei căruia se va decide plata sau refuzul plăţii sumei asigurate, în conformitate cu condiţiile contractuale.

În funcţie de tipul contractului de asigurare de viaţă şi a riscului produs, după ce se realizează constatarea daunei, reprezentanţii societăţii de asigurare în cauză vor stabili lista documentelor necesare pentru completarea dosarului de daună.

Spre exemplu, în momentul în care survine decesul asiguratului, dacă decesul nu intră sub incidenţa excluderilor prezentate în condiţiile generale şi/sau particulare, beneficiarul trebuie să prezinte următoarele documente: poliţa de asigurare în original, notificarea evenimentului asigurat, cererea de despăgubire, copia actului de identitate a beneficiarului, copia legalizată a certificatului de deces, copia certificatului constatator al decesului, copia certificatului care atestă calitatea de moştenitor, în cazul în care în poliţa de asigurare sunt desemnaţi, ca beneficiari, moştenitorii legali, copia fişei medicale a asiguratului, eliberată de către medicul de familie, cu parafa şi semnătura medicului, în original, pe fiecare pagină, copia tuturor documentelor medicale pe care le-a avut asiguratul, după caz, copii ale rezultatelor anchetelor întreprinse de organele abilitate ale legii (poliţie, parchet, inspectoratele de muncă etc.).

În cazul în care asiguratul este în viaţă la expirarea contractului de asigurare, beneficiarul asigurării trebuie să furnizeze asigurătorului următoarele documente: poliţa de asigurare în original, notificarea evenimentului asigurat, cererea de despăgubire și copia legalizată a actului de identitate.

Dacă survine pierderea involuntară a locului de muncă, asiguratul trebuie să prezinte societății de asigurări cu care a încheiat contractul de asigurare următoarele documente: copia poliţei de asigurare, notificarea evenimentului asigurat, o copie a documentului care atestă încetarea relaţiilor de muncă care să poarte ştampila de înregistrare aplicată de către Inspectoratul Teritorial de Muncă competent, copie a carnetului de şomer vizat de către Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, o copie a actului de identitate a asiguratului, o copie a contractului de credit și o copie a graficului de rambursare al creditului (în cazul in care asiguratul are un contract de credit și clauza privind pierderea involuntară a locului de muncă este atașată contractului de aigurare).

Pentru situația în care survine spitalizarea/intervenția chirurgicală din orice cauză sau spitalizarea/intervenția chirurgicală din accident a asiguratului, acesta trebuie să prezinte la societatea de asigurări cu care a încheiat contractul de asigurare următoarele documente: copia poliţei de asigurare, notificarea evenimentului asigurat, copia biletului de ieşire din spital, copia fişei medicale eliberată de către medicul de familie (în cazul în care spitalizarea se datorează ca urmare a unei afecţiuni), copia procesului verbal întocmit de către organele abilitate (în cazul în care spitalizarea se datorează ca urmare a unui accident), cererea de despăgubire, întocmită de către asigurat și copia actului de identitate a asiguratului.

“Asigurările de viață sunt produse financiare cu un nivel de complexitate ridicat. De cele mai multe ori cei care vând astfel de produse în numele aigurătorilor nu prezintă pe înțelesul consumatorilor caracteristicile acestui tip de produse. Le recomand consumatorilor să cumpere astfel de produse numai dacă au înțeles care sunt costurile primelor de asigurare, care sunt factorii care influențează mărimea acestor costuri, care sunt condițiile de încetare/reziliere și chiar cele de preluare a contractului de asigurare și, mai ales, care sunt modalitățile de soluționare a plângerilor privind neplata despăgubirilor privind producerea riscurilor asigurate. Nu în ultimul rând, le recomand consumatorilor să analizeze în detaliu condițiile în care pot renunța la contractul de asigurare înainte de producerea riscului asigurat și ce pot face dacă asigurătorul intră în faliment” a precizat Domnul Costel Stanciu, Președinte APC Romania

 

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMark