Miercuri, 06 Aprilie 2016

Studiu privind calitatea iaurtului cu adaosuri

Studiul privind calitatea iaurturilor cu adaosuri face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociaţia Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 61 tipuri de iaurt cu adaosuri din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), cu gramajul cuprins între 100g și 320g, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

Iaurtul face parte din categoria numeroasă a „lactatelor acide“ sau „lactatelor fermentate“, adică produse lactate cu gust acru, cum este numit în Merceologie (știința mărfurilor) grupul produselor rezultate din lapte ca urmare a acțiunii în timp a unor microorganisme specifice (bacterii de fermentație). Denumirea de iaurt vine din limba turcă, unde se pronunță cam la fel, dar se scrie yoğurt;pronunția termenului este aproximativ asemănătoare peste tot unde este cunoscut și se consumă iaurt.

Iaurtul, bunăoară, este considerat, în multe țări, ca fiind o creație bulgărească, motiv de nemulțumire pentru turci care găsesc că poporul lor consumă iaurt de mai multe mii de ani decât alții. Trebuie precizat că extinderea atât de largă a termenului yogurt (cum îl scriu englezii) nu se datorește poporului turc, ci comerțului internațional care consideră facilă utilizarea unor termeni pe care să-i cunoască tot mai mulți consumatori. Tot astfel, considerarea iaurtului ca produs de origine bulgară este rezultatul acțiunii unui cercetător de etnie bulgară care a dat denumirea de „bulgaricus“ unei subspecii din bacteriile care fermentează laptele transformându-l în iaurt. Denumirea subspeciei Lactobacillus bulgaricus a fost acordată de comunitatea științifică internațională în onoarea medicului și biologului  bulgar Stamen Grigorov, cel care, la vârsta de 27 de ani (în anul 1905), aflat la studii în Elveția, a cercetat și a lămurit prezența bacteriei care asigura producerea iaurtului bulgăresc, care, așa cum a demonstrat în studiile sale ulterioare, era de ajutor în numeroase boli și afecțiuni, de la tuberculoză (pentru care a creat și un vaccin) până la afecțiuni ale stomacului, intestinelor, sistemului genital, ORL și altele. Tot el a mai concluzionat că iaurtul „bulgăresc“ poate fi produs doar în Bulgaria și regiunile vecine din Peninsula balcanică, în alte zone bacteria cunoscând degenerare rapidă, pierderea calităților și extincția.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

3. Analiza zahărului adăugat în acest tip de produs și impactul acestuia asupra obezității.

1.  Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Fabricarea iaurtului comercial a transformat schema preparării iaurtului tradițional într-o tehnologie în care s-au adăugat multe și neștiute noutăți și secrete, atât în ce privește materiile prime și ingredientele, dar și în ceea ce privește modul de fabricare. Iaurtul industrial este un produs care, înainte de toate, trebuie să fie sigur, adică să nu dea prilej reclamațiilor de la consumatori în termenul său de consum. Imediat după acest criteriu operează criteriul economic: iaurtul trebuie să fie fabricat cu costuri care să asigure profitul maxim, alegându-se varianta de fabricare cea mai profitabilă. Asigurarea unei oferte atrăgătoare, mereu nouă, constituie următorul criteriu de care ține seama un producător. Față de numai aceste câteva priorități se înțelege că iaurtul industrial se realizează din lapte tratat termic (pasteurizare la minimum 80 grade Celsius, temperatură la care temuta bacterie Escherichia coli este distrusă, dar care  distruge și componente valoroase din laptele crud), conține conservanți, se realizează din materii prime care nu pot fi mereu cele mai proaspete și este sistematic supus înnoirilor de rețetă, cel puțin în cazul sortimentului pentru copii.

În afară de iaurt, in acest tip de produs s-a mai identificat: zahar, sirop de glucoza-fructoza, glucoza, sirop de zahar caramel, malt din orz, sirop de zahar invertit, amidon modificat, amidon din porumb ceros, acid citric, citrat de sodiu, azot, guma guar, guma arabica, guma caruba, aspartam, acesulfam K, carmin, complexe de cupru ale clorofilelor si clorofilinelor, caragenan, concentrat de morcovi negri, extract de ardei, suc concentrat de sfecla rosie, suc de visine, suc de banane, suc de piersici, concentrat de struguri, suc de lamaie, suc de caise, suc de pepene rosu,  suc de kiwi, piure de afine, piure de banane, piure de capsuni, piure de caise, piure de piersici, gem de capsuni, sirop de struguri, extract de urzica, extract de spanac, zer, lapte praf degresat, culturi de iaurt, dextroza, sofranel, gelatina alimentara, apa, proteine din lapte, pasta de alune, sare alimentara, pudra de cacao, pectine, unt de cacao, porumb, faina de orez, faina din seminte de caruba, griș de porumb, praf de vanilie, miere de albine, bucati de ciocolata, curcuma, caramel, betacaroten, culturi lactice selectionate, lapte praf degresat, fermenti lactici selectionati, fermenti de iaurt, smantana, fructe de padure (mure, afine, zmeura,merisor), antocianine.

Niciunul din produsele analizate nu respectă rețeta tradițională a iaurtului cu adaosuri (iaurt, bucati de fructe/miere de albine/alte ingrediente naturale).

Cantitatea de zaharuri per unitatea de vanzare variaza intre 7 grame si 55,2 grame, adica intre o lingurita si jumatate de zahar si 11 lingurite de zahar.

La 61% dintre iaurturile analizate s-au folosit arome sintetice.

La 29% dintre iaurturile analizate s-a folosit amidon.

La 28% dintre iaurturile analizate s-a folosit un preparat de fructe, care este de fapt un amestec de sucuri de fructe si legume (morcov negru, sfecla rosie).

La 24% dintre iaurturile analizate s-a folosit concentrat de morcov negru.

La 17% dintre iaurturile analizate s-a folosit sfecla rosie.

2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

În cele 61 de iaurturi cu adaosuri s-au identificat 18 aditivi alimentari: arome sintetice, aspartam, acesulfam K, caragenan, acid citric, citrat de sodiu, citrat de calciu, caramel, carmin, esteri lactici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi, complexe de cupru ale clorofilelor si clorofilinelor, azot, guma lacust, guma guar, guma arabica, guma de caruba, guma acacia si antocianine.

Arome sintetice - termenul se referă la combinații de substante chimice sau substanțe chimice care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.

E120 – carmin/acidul carminic, un colorant roşu strălucitor care se obţine dintr-o specie de insecte numită coșenila.

E150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

E330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

E331 - citraţii de sodiu (săruri de sodiu ale acidului citric) sunt folosiţi şi ca agenţi de reglare a acidităţii produselor alimentare, ca antioxidanţi, conservanţi sau arome, produce efecte secundare ca greaţă, vomă, crampe abdominale şi musculare, reacţii alergice, amorţirea extremităţilor, oboseală, ritm cardiac anormal, crize, ameţeală, respiraţie greoaie etc.

E412 – gumă de guar, agent de îngroșare. Poate provoca alergii.

E407 – caragenan, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer și cancer. Este interzis în UE în laptele praf de început pentru copii, ca o măsură de precauție.

E410 – gumă de carruba, agent de îngroșare. Poate provoca scăderea eficienței anumitor substanțe (enzime) care ajută digestia.

E414 – gumă de acacia (arabică), emulgator. Poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast. Nu se recomandă consumul frecvent.

E471 – mono și digliceride ale acizilor grași - Aditivii E471 conțin amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimi alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul este un emulgator, deci rolul său principal este de a forma și de a stabiliza emulsiile prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele două faze lichide nemiscibile.

Aspartamul (E951) este un îndulcitor artificial care are o putere de îndulcire de 180 de ori mai mare decât zahărul, fiind lipsit de calorii și asupra căruia există suspiciuni privind declanșarea următoarelor afecțiuni medicale: alergii, migrene, spasme musculare, boli cardiovasculare.

Acesulfam de potasiu (E 950) este un îndulcitor sintetic care are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zaharul, lipsit de calorii și asupra căruia exista suspiciuni privind declanșarea unor afecțiuni identice cu ale aspartamului.

Îndulcitorii sintetici au o putere de îndulcire care poate fi de până la de 200 de ori mai mare decât zahărul. Aceștia pot declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie.

3. Analiza zahărului adăugat în acest tip de produs și impactul acestuia asupra obezității.

Prin intermediul acestui studiu tragem un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor îl are asupra sănătății acestora.

Una dintre cele mai controversate teme de discuție din ultima vreme este obezitatea la copii. Dacă până acum doar americanii erau „acuzați” de obezitate, în prezent problema a început să se manifeste și în rândul europenilor și, din păcate, afectează din ce în ce mai mulți copii. La sfârșitul anului 2015, în Europa s-au inregistrat aproximativ 2,3 milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani supraponderale.

Care sunt principalele cauze ale creșterii ratei obezității?

Principalii responsabili pentru creșterea ratei obezității sunt dietele nesănătoase, în combinație cu lipsa activității fizice, sau altfel spus, un dezechilibru între aportul caloric și caloriile consumate. Cu cât acest dezechilibru are loc pe o perioadă mai mare de timp, cu atât crește riscul apariției obezității.

Obiceiurile de consum s-au schimbat. Consumul de cereale și fibre a scăzut, în favoarea grăsimilor, a adaosului de zahăr și a produselor de origine animală.

Efectele zahărului în alimentația copiilor

• Dereglarea metabolismului calciului: copii se îmbolnăvesc din această cauză și au dinții stricați de timpuriu. Studiile arată că zahărul adăugat în timpul preparării produselor destinate copiilor (monozaharidele și dizaharidele), reprezintă cauza numărul unu în apariția cariilor.

• Obezitatea. Cea mai răspândită afecțiune provocată de consumul excesiv de zahăr este obezitatea. Deși zahărul nu este bogat în calorii, consumat în exces poate afecta sistemul hormonal, ducând la creșterea apetitului, mărirea țesutului adipos și apariția celulitei.

• Diabetul. Consumul de zahăr și de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantități mari de zaharoză, începe să nu mai funcționeze la parametrii normali. Așa apare diabetul. Acesta generează complicații grave în organism.

“Zahăr ascuns” 

Un lucru deosebit de grav este adaosul de “zahăr ascuns” care poate fi găsit în diverse sortimente de produse alimentare și cel mai grav, și în alimentele destinate copiilor. Foarte important este să citiți etichetele produselor, pentru a studia conținutul lor de zahăr. Deși pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie natural acest lucru nu este adevărat de cele mai multe ori. Ingrediente precum fructoză din sirop de porumb, folosite ca îndulcitori, fac din produsele “naturale” adevărate bombe în alimentația copiilor. Alte ingrediente în care este “ascuns” zahărul sunt: fructoza, siropul de malț, extractul de malț, siropul de porumb, melasa, zaharul brun, zaharoza, malțul de orez, agava. Toate acestea reprezintă îndulcitori artificiali adăugați în produsele destinate copiilor ce dăunează sănătății lor.

Afecțiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt următoarele: osteoporoza și probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunității, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentație, tulburările de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.

La copii consumul frecvent de dulciuri influențează procesele de creștere, ducând la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanșând pubertatea prematura, generând probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violenta, scăderea capacității de concentrare etc.). 

„Una din temele cele mai dezbătute în mediile de comunicare și de consumatori este legată de iaurturile cu adaosuri. Tradiția consumului de iaurt ne arată că în lume s-a folosit din străvechime practica adăugării în iaurt a unor ingrediente. Mai aproape de timpurile noastre, în anul 1933 se patenta la Praga iaurtul cu gem de fructe. Nimic nu ar crea îngrijorare dacă situația consumatorului contemporan ar fi cea a consumatorului din trecut, adică dacă ar face singur adaosurile, iar amestecul ar fi consumat tot atunci; această practică este și acum recomandată cu entuziasm consumatorilor de iaurt, pentru a spori plăcerea consumului acestui valoros aliment, și îndeosebi mamelor, care își pot convinge mai ușor copiii să mănânce iaurt. Adăugarea de fructe proaspete, curate, sănătoase în iaurt sănătos asigură nu numai un spor de valoare alimentară, dar induce și o stare de satisfacție senzorială deosebită. „Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

„Iaurturile cu adaosuri au un continut ridicat de zahar per unitatea de vanzare/bucata, care ajunge pana la 11 lingurite de zahar. Acestea sunt de fapt amestecuri din iaurt, sucuri de fructe si legume in proportii neclare, amidon modificat, fainuri de orez/soia si aditivi alimentari. Denumirile sub care sunt vandute sunt inselatoare, induc impresia unor amesctecuri formate din iaurt si bucati de fructe. Avand in vedere atat cantitatea mare de zahar continuta, cat si compozitia nespecifica, incarcata din punct de vedere chimic, nu recomandam ca acest tip de produs sa faca parte din alimentatia copiilor.Consumul excesiv de zahăr și grăsimi dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu au cunoștințe elementare de nutriție. Din păcate, nici societatea românească nu oferă suficiente campanii de informare și educare bazate pe informații clare și pe înțelesul consumatorului obișnuit” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC.

Asociația Pro Consumatori (APC) este o organizație neguvernamentală, apolitică și nonprofit, înființată la data de 28 februarie 1990. APC este singura organizație de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor - BEUC, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea și reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor și intereselor consumatorilor în raporturile cu operatorii economici și instituțiile statului.

26 de ani de activitate continuă pentru apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor, pentru îmbunătățirea nivelului de informare și educare a consumatorilor, dar și pentru crearea și menținerea unui echilibru între consumatorii și profesioniștii din România.

26 de ani în care APC  a contribuit la consolidarea mișcării consumatoriste din România, la dezvoltarea politicii în domeniul protecției consumatorilor,  prin implicarea organizației în adoptarea, la nivel guvernamental, a unor decizii favorabile consumatorilor și la îmbunătățirea reprezentării consumatorilor la nivel central și local.

26 de ani în care APC  s-a evidențiat ca partener social profesionist și de dialog pentru consumatori, instituțiile administrației publice centrale și locale, pentru organizațiile neguvernamentale naționale și internaționale,  o dovadă în acest sens fiind recunoașterea acesteia ca fiind de utilitate publică.

26 de ani în care APC  – www.apc-romania.ro a derulat o serie de proiecte de impact în domenii specifice, cum ar fi „Bugetul Familiei” – www.bugetulfamiliei.ro, “ Fii un pacient Activ” –www.pacientactiv.ro, ”Alege! Este dreptul tău”, ”Vreau pâine curată”, ”Internet sigur”, „Centrul European al Consumatorilor din România” – www.eccromania.ro, „Consumator European”, „Spune NU practicilor comerciale incorecte”, „S.O.S. poluarea electromagnetica”, Tinerii de astazi, consumatorii responsabili de maine”, „Sa invatam sa intelegem eticheta”, „Revista Vocea consumatorilor”.