Suplimente de aditivi alimentari pentru sănătatea dumneavoastră

  • În anul 2015, consumatorii români au cheltuit 500 milioane euro pe suplimente alimentare!

  • Unele suplimente alimentare pot da tulburări de vedere, boli renale, hepatice, cardiace şi chiar cancer!

  • Unele suplimente alimentare conțin niveluri nesigure de arsenic, plumb și mercur!

  • 90% din mențiunile de sănătate de pe suplimentele dietetice sunt înșelătoare!

  • Suplimentele alimentare sunt periculoase pentru oamenii sănătoși!

  • 67% dintre suplimentele alimentare analizate conțin dioxid de titan!

  • 50% dintre suplimentele alimentare analizate conțin dioxid de siliciu!

Studiul privind compozitia suplimentelor alimentare face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor  astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse  cu o incarcatura chimica mare si care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 12 tipuri de suplimente alimentare în vederea realizării unui studiu privind compoziția acestora. Au fost analizate următoarele suplimente alimentare: Anticârcel - 6 aditivi: E171, E414, E422, E460i, E463, E530), S-Line Sistem 40+ (4 aditivi: E171, E460i, E470b, E551), Forte Crom 200 micrograme (5 aditivi: E420, E460i, E466, E470b, E551), MemoPlus (9 aditivi: E101, E132, E171, E341, E422, E460i, E464, E470b, E530), Aspazia 40+ (10 aditivi: E101, E103, E104, E171, E172, E300, E464, E460i, E470b, E551), Calcidin (5 aditivi: E101, E330, E331iii, E952, E954), Fortifikat (6 aditivi: E150, E171, E218, E420, BHA, BHT), Sanohepatic (5 aditivi: E132, E171, E172, E460i, E470b), Apuretin (4 aditivi: E171, E460i, E470b, E551), Supradyn (10 aditivi: E171, E172, E300, E341, E433, E460i, E464, E551, E552, E903), Urinal Hot Drink (4 aditivi: E296, E950, E951, E967) şi Imunotus 8+ (4 aditivi: E300, E420, E551, E954).

  • E171 – dioxid de titan, colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul că E171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar și la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificări și la nivelul splinei și rinichilor, dar și sistemului imunitar. Dioxidul de titan sau E171 a fost clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. În Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.

  • E300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care, în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și duce la formarea calculilor la rinichi.

  • E320 – butilhidroxianisol (BHA), aditiv alimentar folosit ca antioxidant. Poate provoca alergii şi stări de somnolenţă. Poate induce sindromul de hiperactivitate (ADHD), este carcinogen şi cu efecte estrogenice.

  • E321 – butilhidroxitoluen (BHT), aditiv alimentar folosit ca antioxidant. Poate provoca alergii şi stări de somnolenţă. Poate induce sindromul de hiperactivitate (ADHD), este carcinogen şi cu efecte estrogenice.

  • BHT poate provoca leziuni la nivelul ficatului în concentrații mari și apariția de tumori, poate produce astm și probleme de comportament la copii, este alergen pentru piele și ochi și de asemenea este potențial cancerigen şi posibil perturbator al sistemului endocrin.

  • E330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

  • E331 - citraţii de sodiu (săruri de sodiu ale acidului citric) sunt folosiţi şi ca agenţi de reglare a acidităţii produselor alimentare, ca antioxidanţi, conservanţi sau arome, produce efecte secundare ca greaţă, vomă, crampe abdominale şi musculare, reacţii alergice, amorţirea extremităţilor, oboseală, ritm cardiac anormal, crize, ameţeală, respiraţie greoaie etc.

  • E 414 – gumă de acacia (arabică), emulgator.Poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast. Nu se recomandă consumul frecvent.

  • E950 – acesulfam de potasiu, îndulcitor artificial care provoacă reacții alergice, migrene, greață, vomă, palpitații cardiace, pierderea memoriei și oboseală.

  • E952 - ciclamat de sodiu este un îndulcitor artificial care are o putere de îndulcire de 30 de ori mai mare decât zahărul. Acest aditiv nu este autorizat în SUA ca urmare a unor studii care au arătat posibile efecte carcinogene.

  • E954 - zaharina este un îndulcitor artificial care este de 200-700 de ori mai dulce decât zahărul. E954 este folosit foarte des în combinaţie cu alţi îndulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.). Se foloseşte foarte des în combinaţie cu ciclamatul şi cu aspartamul în produsele “light”.

Printre temele care frământă consumatorii contemporani, tineri și vârstnici, în mare măsură și pentru care se cheltuie sume enorme, în pofida crizei economice și a reducerii standardului individual de viață, se numără suplimentele alimentare. Nu există familie care să nu aibă cel puțin o persoană interesată de această problemă. Suplimentele alimentare se regăsesc în emisiunile TV și radio, în presa scrisă, în discuțiile mai serioase ori mai frivole, în comentariile celor ce lucrează împreună, în schimbul de informații ale celor ce se cunosc de multă vreme ori care deabia s-au cunoscut.Oamenii normali, care nu ar avea motive să devină fanii modei suplimentelor alimentare sunt bombardați cu mesaje promoționale și ingenioase mesaje subliminale care îndeamnă la folosirea minunilor capabile să rezolve orice: greutatea ideală, potențialul biologic, rezistența fizică, îmbunătățirea memoriei, tenul proaspăt, părul mătăsos etc.        

Folosirea suplimentelor alimentare este deci o măsură de „avarie“ și în niciun caz un substitut pentru o dietă alimentară suficientă și variată.Cum orice supliment alimentar este de presupus că are anumite efecte asupra consumatorului, este firesc să fie urmărite și cunoscute aceste efecte, îndeosebi efectele adverse, nedorite; de aici enunțarea unui principiu care se impune respectat: dacă suntem în situația să folosim un supliment alimentar, să folosim unul care are mai multe beneficii decât efecte adverse, iar efectele adverse să fie acceptabile și nu critice. Sunt multe discuții referitoare la ce este și ce nu este un supliment alimentar, discuții care au generat opinii preluate în documente oficiale: aceste opinii sunt diferite de la o țară la alta. Așa, de exemplu, există mare diferență între considerarea suplimentelor alimentare în SUA și în Germania: americanii au acces la nenumărate suplimente nutritive, considerate acolo alimente,  și profită din plin de această situație, începându-și ziua cu cele mai recente suplimente la modă; în Germania, orice supliment cu acțiune terapeutică este considerat medicament, de unde și rigoarea mai pronunțată în privința procurării și consumului de suplimente nutritive.La modul general, suplimentele alimentare se referă la vitamine, minerale (dietary element), fibre, acizi grași, aminoacizi, alte substanțe necesare organismului. În lume, există zeci de mii de suplimente alimentare disponibile, iar noutățile în domeniu apar zilnic. Aceste produse nu sunt destinate să prevină sau să trateze orice boală, instituții respectabile (Institutul Național de Sănătate al SUA) rezumându-se să declare că  „anumite suplimente ar putea avea o valoare"; mai mult, se recunoaște că „în anumite circumstanțe sunt periculoase“.O instituție americană prestigioasă, frecvent evocată ca referință în domeniu (Food and Drug Administration - FDA), precizează că suplimentele alimentare sunt produse care nu sunt medicamente farmaceutice, aditivi alimentari (cum ar fi condimentele sau conservanți) sau alimente convenționale, și care îndeplinesc oricare dintre criteriile următoare: 1. sunt destinate să completeze dieta unei persoane (fără să fie înlocuitori ai dietei);2. sunt sau conțin o vitamină, element nutritiv, plante medicinale, aminoacizi, orice altă substanță comestibilă, sau concentrat, metabolit, ingredient, extract sau combinație a acestora. 3. sunt etichetate ca un supliment alimentar.

În categoria suplimentelor alimentare sunt incluse și:

-proteine pure sau sub forma de izolate proteice și hidrolizate proteice, aminoacizi și amestecuri ale acestora;

-lipide alimentare (inclusiv acizi grași polinesaturați esențiali);

-fosfolipide (lecitine, cefaline ș.a.) până la cantități ale conținutului de fosfor de 1 g/zi;

-fibre alimentare până la cantitatea de 24 g/zi;

-produse parabiotice: probiotice, prebiotice, simbiotice – alimente.

Spre deosebire de aditivii alimentari, suplimentele alimentare nu fac obiectul unei adăugări în alimente, ci se consumă așa cum sunt puse în vânzare.

Cine are nevoie de suplimente alimentare

O sumară urmărire a structurii cererii de suplimente alimentare relevă categoriile de utilizatori și o listă de nevoi și factori motivatori care inițiază și susțin cererea pentru aceste produse.O primă distincție se face lejer între cei ce au nevoie în mod obiectiv de suplimente alimentare și cei ce sunt „fani“ ai acestor suplimente, fără o determinare riguros necesară. În prima categorie se disting consumatori de toate vârstele și din toate categoriile sociale și profesionale, care moștenesc sensibilități și date biologice ce se reflectă în dificultăți de creștere și dezvoltare, mai apoi în dificultăți de desfășurare a profesiei, iar mai târziu în avalanșa de incomodități, insatisfacții și suferințe prilejuite de înaintarea în vârstă. Tot în această primă categorie trebuie plasați cei ce practică sporturi și desfășoară acțiuni competitive, foarte solicitante și împinse către forme de mare risc și stres, imposibil de susținut fără aport consistent de suplimente alimentare. Consumatorii din acestă categorie sunt consiliați de specialiști (medici, nutriționiști, antrenori) care urmăresc evoluția celui consiliat și aduc corecțiile necesare în administrarea de suplimente. Cea de-a doua categorie este compusă din consumatori cu comportament de imitare foarte evident, sensibili la mode, egocentrici, excentrici etc. Aceștia asigură trendul puternic crescător al cererii de suplimente nutritive înregistrat mai ales în țările dezvoltate. În cele mai multe cazuri, consumatorii din această categorie nu apelează la specialiști, administrându-și suplimentele după propriile convingeri și rețete. Se apreciază că, în țările dezvoltate, circa o treime din populație se află în această situație.

Moda este, fără îndoială, unul din factorii cheie care mișcă lumea consumatorilor de suplimente nutritive. În SUA, circa 60% din populația adultă este consumatoare de multivitamine, foarte la modă acolo de câțiva ani.

În toată lumea, femeile mai mult decât bărbații constituie un segment hotărât și consecvent al cererii de suplimente nutritive, deopotrivă din nevoi obiective (sunt mai vulnerabile la boli, stres și oboseală) dar și ca urmare a unei reacții mai prietenoase la amplele campanii de promovare a acestor produse.

Piața suplimentelor alimentare

La nivel global, piața suplimentelor alimentare se apropie repede de valoarea de 100 de miliarde de dolari SUA (în 2003 era de peste 50 miliarde USD, iar 10 ani mai târziu depășea 82 de miliarde USD). Aproape o treime din această piață revine Europei, iar pieței SUA îi revine peste o treime. Primele patru țări europene la acest capitol sunt Italia, Germania, Marea Britanie și Franța. 

 Literatura de specialitate indică și tipologii complexe de suplimente alimentare, în care sunt etalate categorii de produse alături de indicații și contraindicații în utilizare, astfel:

-suplimente de înlocuire a mesei: produse cu valoare calorică scăzută destinate menținerii controlului asupra greutății corporale, constând în băuturi sau diverse substanțe care conțin rația zilnică recomandată de nutrienți;

-suplimente de vitamine: produse care compensează lipsa vitaminelor din organism; se atrage atenția asupra folosirii acestora sub control de specialitate pentru a evita hipervitaminoza, generatoare de leziuni hepatice;

-suplimente de minerale, proteine și aminoacizi: produse care compensează pierderile din timpul efortului; de asemenea, trebuie exercitat un control eficient asupra folosirii lor pentru a preveni efectele negative ale supraconsumului;

-suplimente energetice: produse care conțin de regulă zaharuri și compuși simpli, deseori suplimentate cu vitaminele B, C și E, recomandate pentru situațiile în care o dietă normală nu este posibilă ori suficientă; se atrage atenția asupra faptului că suplimentele energetice inițiază involuntar și acțiuni colaterale: ritm cardiac, respirație, digestie, temperatura corpului etc.).

În privința funcțiilor esențiale ale suplimentelor, se disting două categorii mari: suplimente de bază (gainere, proteine, aminoacizi, BCAA, glutamină, creatină, arginină, oxid nitric, pre-antrenament, anduranță, refacere) și suplimente extra (stimulatoare hormonale, afrodisiace, vitamine și minerale, batoane proteice, energizante, slăbire și ardere a grăsimilor, sănătate, articulații și ligamente).Nu puțină importanță prezintă prețurile suplimentelor alimentare. Analizând o listă de câteva zeci de produse, remarcăm o variație largă a prețurilor/porție, așa cum informează corect o parte dintre ofertanți: cele mai mici prețuri (0,29-0,55 lei) le prezintă vitaminele și mineralele; cele mai ridicate prețuri (3,60-7,80 lei) sunt ale proteinelor, îndeosebi cele din carne; când produsul este un Optimum Nutrition prețul ajunge la 15 lei. Este evident și caracterul cosmpolit al acestui domeniu (deopotrivă produse și utilizatori): 2,27 kg proteine din zer (tot Optimum Nutrition) se vând la prețul de 616 lei (chiar și 536 lei cu bonus), pe când un kg de urdă proaspătă (= proteină din zer), nu trece de 25 lei.Trebuie observat că această piață vie este întreținută cu acțiuni promoționale specifice, foarte costisitoare, dar și aducătoare de avantaje. Un marketing adecvat cuprinzând competiții de bodybuilding și publicații (Oxygen, Pro Muscle ș.a.) susțin interesul larg pentru aceste preocupări.

Beneficii, temeri și riscuri în consumul de suplimente alimentare

Lumea medicală rămâne însă pe poziția de critic al utilizării de suplimente alimentare pentru scopuri considerate subiective și stăruie ca utilizatorii acestor produse să se concentreze pe aspecte de fond: consolidarea sănătății, recuperarea pierderilor de energie și vitalitate în activitățile solicitante impuse de ritmul vieții cotidiene.

Denaturările și falsificările suplimentelor alimentare constituie o temă generatoare de temeri  îndreptățite.

În SUA se constată că cele mai multe suplimente sunt de calitate slabă, circa o treime nu conțin substanțele active indicate, și tot o treime din aceste produse conțin substanțe nelistate (www.consumerreport.org). Se practică pe larg fraude de etichetare.Un studiu internațional sponsorizat de Comitetul Internațional Olimpic – CIO și efectuat de Institutul de Biochimie al Universității din Köln asupra suplimentelor alimentare pentru sportivi, din 13 țări,  arată că în 11% din probele cercetate s-au descoperit ingrediente de natura pro-hormonilor fără menționarea acestora pe ambalaj; chiar dacă aceste ingrediente nu sunt pe lista substanțelor interzise, pot genera accidental concluzii de dopaj pozitive, cu toate consecințele asupra sportivilor testați.Un reputat specialist finlandez, profesor de siguranță alimentară, constată că „mai mult de 90% din mențiunile de sănătate de pe suplimentele dietetice sunt incorecte“ (Marina Heinonen, Suplimente alimentare, o mulțime de farsori, Yle.fi, 17/10/2012).Materialele făcute publice de Consumer Report (purtătorul de voce al consumatorilor de pretudindeni, înființat în 1936; v. detalii la www.consumerreport.org) arată că în numeroase suplimente alimentare s-au găsit niveluri nesigure de arsenic, cadmiu, plumb și mercur. Dintre numeroasele aspecte generatoare de teamă în legătură cu suplimentele alimentare, se prezintă în continuare câteva din cele mai importante. În principiu, cercetătorii acceptă că suplimentele alimentare sunt sigure, dar:-suplimentele alimentare sunt periculoase pentru oamenii sănătoși, cărora le pot crea dezechilibre;-suplimentele de fier în timpul sarcinii sunt periculoase;-suplimentele alimentare nu sunt întotdeauna brevetate, deci nu li se cunosc efectele pe termen lung (chiar în SUA se raportează că doar un procent infim -circa 0,3%- dintre suplimente sunt cercetate în privința efectelor secundare); -este foarte probabil ca versiunea de supliment pe care o cumpărați să nu fie cea cercetată de specialiști;-efectul vitaminei D asupra densității osoase este neînsemnat, în pofida practicii largi de folosire a acestei vitamine pentru prevenirea osteoporozei;-un conținut de 0,7-1,2 ppm (părți pe milion) fluor în apa de băut face inutilă și chiar periculoasă practica răspândită de a administra supliment de fluor copiilor;-cu toate că ne dorim și credem în intimitatea noastră că există soluții-minune la nevoile noastre, acest deziderat rămâne un vis frumos pentru cei mai mulți dintre noi (deseori aflăm despre astfel de întâmplări extraordinare, dar suntem dezamăgiți când constatăm că minunea nu funcționează și la noi);

- dozele exagerate determină reacții neplăcute ale organismului (între care și durerile de cap și greața); pe termen lung, se suprasolicită ficatul și se instalează osteoporoza; de asemenea, rinichii sunt deseori victime  ale supraconsumului de suplimente alimentare;

- utilizarea concomitentă a mai multor suplimente alimentare constituie prilej sigur de neplăceri;

-efectele nedorite nu se instalează în mod egal la toți consumatorii de suplimente: există diferențe majore de la un organism la altul;

-o serie de suplimente alimentare conțin substanțe psihoactive, indiferent dacă sunt naturale sau chimice;

-nu tot ce este prezentat ca natural ori „naturist“ este și natural.

„Un prim sfat pentru consumatori ar fi să analizeze atent și sincer dacă sunt în situația să folosească suplimente alimentare sau se pot mulțumi cu soluția mai sănătoasă și sigură a unei diete variate și adaptate nevoilor personale. Poate este mai comod să folosim un supliment alimentar în locul unui preparat care solicită timp și puțin efort pentru achiziție și preparare, dar judecata sinceră trebuie să prevaleze, nelăsând loc riscurilor pe care le comportă apariția de complicații de care nu avem nevoie. Suplimentele, cum le spune și numele, completează o hrană, nu o înlocuiesc!Persoanele animate de gândul că trebuie să fie în rând cu lumea și la consumul de suplimente alimentare, deși sunt sănătoase, trebuie să știe că aceste suplimente sunt inutile, și chiar dăunătoare, dacă hrana este echilibrată energetic și nutrițional. Normalitatea are alți parametri în cazul fiecărui individ, de aceea cel ce dorește să-și schimbe „normalitatea“ trebuie să știe că are de învins unele inconveniente, iar în această acțiune are nevoie de monitorizarea unui specialist.Trebuie să înțelegem și să acceptăm că orice ieșire din normalitate are un preț!Dacă am ajuns la concluzia că trebuie să apelăm la suplimente alimentare, este absolut necesar să consultăm și un medic de specialitate. Odată devenit consumator de suplimente alimentare, trebuie acordată multă grijă surselor de procurare. Cele mai autorizate opinii îndeamnă la cumpărarea suplimentelor de la magazine de specialitate.Cercetarea atentă a informațiilor de pe etichetă și ambalaj trebuie considerată cu toată seriozitatea, chiar dacă nu avem certitudinea că informațiile furnizate sunt adevărate. În principiu, trebuie verificate: denumirea produsului și a substanței/substanțelor active (atenție, chiar și mici modificări pot să indice faptul că este vorba de alt produs decât cel solicitat), avizul organului de specialitate (Ministerul Sănătății sau alta institutie notificata prin lege), compoziția, modul de administrare, condițiile de păstrare, termenul de valabilitate, specificarea că produsele aparțin categoriei suplimente nutritive.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

„Atunci când vorbim despre suplimentele alimentare, părerile sunt împărțite. Unele persoane consumă, dar mai mult pentru că au auzit că fac bine la una sau la alta și sigur la imunitate, altele nu, pentru că nu înțeleg la ce folosesc, și doar o mică parte consumă în cunoștință de cauză. Și toate acestea pentru că nu înțelegem sensul și rostul suplimentelor alimentare în viața noastră. Suplimentarea este o treabă foarte serioasă și cu un rol important în sănătatea noastră, dacă o facem cum trebuie și dacă trebuie. Suplimentele de bună calitate nu se prea găsesc în farmacii, cu toate că acestea au rafturile pline cu diverse variante. Suplimentele de bună calitate trebuie să provină din surse naturale, organismul nostru nu poate metaboliza vitamine și minerale din surse sintetice. Este important să citim cu atenție eticheta suplimentului și să ne asigurăm că sursa de proveniență este una serioasă. Suplimentele trebuie să aibă în spate studii medicale și nu folclorul din fața blocului. Suplimentarea trebuie să completeze alimentarea corectă și să se bazeze pe nevoile individuale. Nu ne suplimentăm primăvara pentru creșterea imunității și nici nu luăm suplimente să creștem pofta de mâncare. Suplimentele nu îngrașă și nici nu ne feresc de orice boală de pe glob.”Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al "Școlii pentru Sănătate și Longevitate", Membru al "Academiei Americane de Nutriție și Dietetică", Reprezentant pentru România al "Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață" (ELMO).

„În ultimele decenii a apărut un nou trend, aportul de suplimente nutriționale, cu scopul de a preveni apariția unor afecțiuni, de la afecțiuni dermatologice, boli cardiovasculare, până la cancer, pentru a ameliora simptomele bolilor cronice sau chiar a vindeca boli, inclusiv ca terapie anti-ageing. Greșit ! Conform FDA (Food and Drug Administration) din SUA, suplimentele nutriționale sunt încadrate la categoria alimente, nefiind considerate medicamente. Prin urmare, suplimentele nu au rolul de a preveni, trata sau vindeca boli. Și atunci de ce le iau pacienții? Poate pentru că stă în natura umană să ne agățăm de o iluzie, de speranța vindecării sau pentru că trăim dorința ascunsă a tinereții fără bătrânețe. Marketingul excesiv a indus consumatorilor ideea că aceste suplimente au efecte simliare medicamentelor, deoarece „reduc durerea” sau „tratează acneea”, și poate cel mai important criteriu în opinia pacienților, sunt „fără reacții adverse” Faptul că aceste suplimente pot fi cumpărate fără rețetă le face accesibile tuturor pacienților, care din păcate, ajung să se „trateze” singuri, combinând suplimente de diferite tipuri sau chiar cu același conținut nutrițional, adăugând suplimentele la tratamentul prescris de medic, sau cel mai grav, înlocuind complet medicația prescrisă cu suplimente. Deși suplimentele nutriționale sunt considerate sigure și la doze mai mari, depășirea acestor doze poate avea efecte nedorite, de la erupții cutanate, uscăciune excesivă a pielii, tulburări de vedere, renale sau hepatice, până la diaree sau constipație, tulburări cardiace sau chiar creșterea riscului de cancer, potrivit unor studii recente din SUA. Potrivit Asociației Americane de Dietetică o treime din populația adultă din SUA consumă în mod regulat multivitamine și suplimente orale, însă de multe ori consumatorii au probleme în interpretarea etichetelor, deoarece datele inscripționate nu oferă suficiente informații cu privire la siguranța și eficiența produsului. Câteva sfaturi utile celor care consuma suplimente nutriționale ar fi să pună pe primul loc sănătatea și să ia suplimente doar la recomandarea medicului, să verifice cu atenție eticheta produselor, să le achiziționeze din farmacii sau plafar și nu de pe site-uri necunoscute și să nu uite că natural nu înseamnă întotdeauna și sigur.” Dr. Anca RĂDUCAN,Medic specialist dermatolog,Doctor în științe medicale.

„Asistăm în ultima perioadă de timp la o campanie agresivă, fără precedent, din partea unor producători de suplimente alimentare, dusă cu scopul de a crește numărul celor care consumă astfel de produse. Pentru orice formă de disconfort temporar creată de către unii consumatori prin modificări aduse stilului de viață, care se regăsesc, de exemplu,  în anumite greșeli făcute în alimentația de zi cu zi, care pot să însemne o asociere greșită a alimentelor sau alimente încărcate cu carbohidrați/grăsimi/sare, unii producători de suplimente alimentare ne oferă soluția lor la necazul nostru și anume, pastila minune care îți ia durerea cu mâna, care te face mai optimist, mai productiv, adică îți aduce numai beneficii și asta la un cost insignifiant. Iar acei consumatori, în loc să identifice cauzele care au dus la apariția acelei probleme sau să se adreseze unui specialist și să acționeze asupra lor pentru a înlătura efectul acestora, aleargă repede la farmacie pentru a cumpăra acel produs minune despre care au auzit la radio sau la televizor că este un adevarat panaceu pentru problemele lor.” Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.

Consumer ChampionECC-Net-Travel-App

Newsletter

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomaniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DEva.ro | Internet la femininSanatatea BuzoianaComunicate de presaLion MentorTomis NewsGradinite BucurestiTatiCool

Facebook

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMark