Tu știi ce apă bei?

Final în coadă de pește în scandalul apei din București!

Știați că în anul 2000 bucureștenii plăteau 39 de bani pentru un metru cub de apă?

4 din 10 români consumă apă neverificată!

1000 de litri de apă de la robinet costă între 2,64 lei și 5,11 lei!

1000 litri de apă menajeră costă între 1,4 lei și 4,95 lei!

Apa potabilă trebuie să fie verificată cu cele mai moderne metode ştiinţifice!

Calitatea apei potabile trebuie să fie asigurată printr-o monitorizare eficientă, dublată de verificări ale Direcțiilor de Sănătate Publică!

Consumatorii trebuie să fie informaţi zilnic cu privire la apa pe care o folosesc!

Asociația Pro Consumatori lansează de Ziua mondială a apei Campania Națională de Informare și Educare: Tu știi ce apă bei? Prin intermediul acestei campanii ne propunem să atragem atenția asupra unor probleme ce țin de calitatea apei potabile în sensul obligării societăților comerciale cu capital de stat sau privat, care asigură serviciul public de alimentare cu apă a populației să publice zilnic buletinele de analiză a apei. Totodată, direcțiile de sănătate publică județene și cea a municipiului București au obligația să realizeze zilnic analiza apei furnizată populației de către furnizorii respectivi și să publice zilnic pe site-ul acestora rezultatele aferente fiecărui buletin de analiză a apei.

În perioada 6 martie - 15 martie 2019, experții Asociației Pro Consumatori (APC) au analizat informațiile afișate pe site-urile societăților comerciale care asigură alimentarea cu apă a localităților la nivelul fiecărui județ atât din punctul de vedere al prețurilor practicate, cât și din punctul de vedere al afișării zilnice a buletinelor de analiză a apei.

TOP 10                                                                     

JUDEȚE CU CEL MAI MIC COST PENTRU APA POTABILĂ ȘI APĂ UZATĂ 

N

JUDEȚ

COST TOTAL        (apă+canalizare)   lei/mc

1

HARGHITA

5.24

2

IAȘI

5.33

3

GORJ

5.45

4

IALOMIȚA

5.56

5

BIHOR

5.77

6

SIBIU

5.87

7

BUCUREȘTI

6

8

TIMIȘOARA

6.21

9

VRANCEA

6.26

10

COVASNA

6.32

 

TOP 10                                                    

JUDEȚE CU CEL MAI MARE COST PENTRU APA POTABILĂ ȘI APĂ UZATĂ 

N

JUDEȚ

COST TOTAL     (apă+canalizare) lei/mc

1

CONSTANȚA

9.86

2

PRAHOVA

8.51

3

BACĂU

8.46

4

SUCEAVA

8.14

5

ILFOV

8.14

6

ARGEȘ

8.13

7

DÂMBOVIȚA

8.06

8

NEAMȚ

8.01

9

VÂLCEA

7.98

10

BUZĂU

7.89

 

TOP 10                                                          

JUDEȚE CU CEL MAI MIC COST PENTRU APA POTABILĂ

N

JUDEȚ

COST              lei/mc

1

GORJ

2.64

2

HARGHITA

2.82

3

TIMIȘOARA

3.11

4

OLT

3.12

5

CLUJ

3.15

6

SĂLAJ

3.15

7

SIBIU

3.47

8

IALOMIȚA

3.54

9

CĂLĂRAȘI

3.54

10

COVASNA

3.56

 

TOP 10                                                          

JUDEȚE CU CEL MAI MARE COST PENTRU APA POTABILĂ

N

JUDET

COST                       lei/mc

1

PRAHOVA

5.11

2

BUZĂU

5.06

3

CONSTANȚA

4.91

4

SUCEAVA

4.82

5

GALAȚI

4.69

6

BRĂILA

4.38

7

CARAȘ SEVERIN

4.36

8

MARAMUREȘ

4.35

9

BOTOȘANI

4.32

10

VASLUI

4.2

TOP 10                                                          

JUDEȚE CU CEL MAI MIC COST PENTRU APA UZATĂ

N

JUDEȚ

COST                  

lei/mc

1

IAȘI

1.4

2

IALOMIȚA

2.02

3

BUCUREȘTI

2.07

4

BIHOR

2.17

5

MEHEDINȚI

2.38

6

VASLUI

2.38

7

SIBIU

2.4

8

HARGHITA

2.42

9

CARAȘ SEVERIN

2.67

10

VRANCEA

2.68

 

TOP 10                                                                

JUDEȚE CU CEL MAI MARE COST PENTRU APA UZATĂ

N

JUDEȚ

COST                    

lei/mc

1

CONSTANȚA

4.95

2

BACĂU

4.41

3

ILFOV

4.17

4

ARGEȘ

4.13

5

DÂMBOVIȚA

3.91

6

NEAMȚ

3.82

7

OLT

3.8

8

VÂLCEA

3.74

9

ALBA

3.72

10

ARAD

3.5

În privința afișării zilnice a buletinelor de analiză a apei, s-a constatat că acestea se afișează o dată pe lună, în zile diferite de la lună la lună. Nu s-a găsit nicio societate comercială cu buletine de analiză a apei aferente fiecărei zile calendaristice. Totodată, experții APC au analizat modul în care s-a derulat criza calității apei furnizată de către Apa Nova locuitorilor orașului București în perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2019. În scopul clarificării unor aspecte incerte legate de calitatea apei consumată de către cetățenii orașului București în perioada 29 ianuarie -31 ianuarie 2019, Asociația Pro Consumatori a adresat o serie de întrebări atât autorităților, cât și societății comerciale APA Nova.

I. Întrebări adresate Primarului general al Municipiului București în data de 27 februarie 2019:

1. Să ne prezentați răspunsurile primite de la SRI, CSAT și Președinția României la solicitarea instituției Dvs cu privire la calitatea apei furnizată de Apa Nova cetățenilor orașului București.

2. Să ne prezentați măsurile dispuse împotriva societății comerciale Apa Nova ca urmare a furnizării în sistem centralizat la nivelul orașului București a unei ape cu încălcarea unor parametri de potabilitate prevăzuți în Legea privind calitatea apei.

3. Să ne prezentați planul de monitorizare a calității apei furnizată în sistem centralizat cetățenilor orașului București de către Apa Nova.

Răspunsul Primarului general al Municipiului București, trimis azi 21 martie 2019, ora 10.55:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

II. Întrebări adresate Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București în data de 28 februarie 2019, la care nu s-a primit niciun răspuns.

1. Câte sesizări ați primit din partea cetățenilor orașului București în perioada 29 ianuarie 2019 – 2 februarie 2019 referitoare la calitatea apei furnizată de Apa Nova?

2. În declarația de presă din data de 1 februarie 2019, Apa Nova a afirmat că DSPMB le-a solicitat în data de 30 ianuarie 2019, ora 18.52, să transmită un comunicat de presă prin care să informeze populația că „apa din rețeaua publică distribuită de S.C. Apa Nova București nu este bună de băut, nu trebuie folosită la prepararea hranei și pentru igiena personală”. De ce nu a transmis DSPMB acest avertisment printr-un comunicat de presă sau o conferință de presă? Care au fost informațiile deținute de DSPMB cu privire la apa furnizată de Apa Nova în acea perioadă, în baza cărora ați transmis o astfel de atenționare?

3. De ce DSPMB nu ridică zilnic pe site-ul propriu rezultatele buletinelor de analiză a apei furnizată de Apa Nova? DSPMB a afirmat într-un răspuns oferit Ministerului Sănătății  că  ”analizează zilnic probe de apă din rețeaua publică sau de la stațiile de tratare pentru parametrii microbiogici, clor rezidual liber și clor total”.

 4. Vă solicităm să ne trimiteți buletinele de analiză a apei furnizată de Apa Nova în perioada 29 ianuarie 2019 - 1 februarie 2019.

5. Vă solicităm să ne transmiteți o copie a protocolului de colaborare încheiat între DSPMB și Apa Nova.Să ne prezentați măsurile dispuse împotriva societății comerciale Apa Nova ca urmare a furnizării în sistem centralizat la nivelul orașului București a unei ape cu încălcarea unor parametri de potabilitate prevăzuți în Legea privind calitatea apei.

7. Să ne prezentați planul de monitorizare a calității apei furnizată în sistem centralizat cetățenilor orașului București de către Apa Nova.

III. Întrebări adresate societății comerciale APA Nova în data de 27 februarie 2019:

1. Vă solicităm buletinele de analiză a apei furnizată în sistem centralizat de Apa Nova cetățenilor orașului București, în zilele de 28 ianuarie 2019, 29 ianuarie 2019, 30 ianuarie 2019, 31 ianuarie 2019, 1 februarie 2019 și 2 februarie 2019.

2. Totodată vă solicităm să ridicați pe site-ul Apa Nova buletinele de analiză a apei aferente fiecărei zile din acest an calendaristic, astfel încât fiecare cetățean/consumator al orașului București să fie la curent cu parametrii de potabilitate a apei pe care o consumă zilnic.

Răspunsul societății comerciale APA Nova, trimis azi 21 martie 2019, ora 12.15:

Revenind în prezent, este momentul să examinăm situaţia „consumatorului de apă”, şi ne vom opri la situaţia din Municipiul Bucureşti. După ce vreo două sute de ani de problema alimentării cu apă s-a ocupat Primăria, ultima oară prin Regia Generală de Apă Bucureşti, iată că a venit vremea privatizării utilităţilor publice, astfel că în anul 2000 municipalitatea a concesionat serviciul public de apă şi canalizare firmei Apa Nova, controlată în majoritate de grupul francez Veolia. Concesiunea are un termen de 25 de ani şi a avut rostul de a elimina din portofoliul primăriei cheltuielile necesare cu gestionarea acestui serviciu, în convingerea că firmele private dispun de resurse financiare suficiente pentru investiţiile necesare pentru modernizarea acestuia.

Evident, orice firmă privată urmăreşte profitul, iar Apa Nova nu face excepţie. Preţul unui metru cub de apă, plătit de consumator, este propus de S.C. Apa Nova S.A. Tarifele percepute de Apa Nova Bucureşti, atât pentru serviciul de alimentare cu apă potabilă, cât şi pentru cel de canalizare – citim pe pagina de internet a acesteia - sunt stabilite în strictă conformitate cu prevederile Contractului de Concesiune şi cu cele ale HG nr. 1019/2000. Tarifele practicate de Apa Nova Bucureşti sunt verificate şi avizate de Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor Publice de Gospodărire Comunală - ANRSC. Autoritatea acceptă majorarea propusă în funcţie de argumentele prezentate, cel mai ales invocate fiind investiţiile făcute.

Ca urmare, citim în Cotidianul http://www.cotidianul.ro/francezii-scumpesc-apa-in-bucuresti-cu-36-165242/ ), de la preluarea efectivă a serviciilor de concesiune publică de către grupul francez Veolia de la RGAB (Regia Generală de Apă Bucureşti) în 2000, preţul apei a crescut de aproape paisprezece ori de la 3.967 de lei vechi (0,3967 de lei noi) în 2000 la 5,51 de lei pe metru cub în martie 2019. Or, cum am văzut din materialele de presă citate, creşterea vertiginoasă a tarifului pe metrul cub de apă este de natură a genera preocupări serioase. Apare astfel fireasca întrebare: a meritat privatizarea acestui serviciu public? Să fie oare scumpirea tarifelor singurul rezultat al privatizării?

Atribuțiile Ministerului Sănătății în materie de supraveghere și control al apei potabile se exercită prin autoritatea de sănătate publică a Municipiului București și prin Institutul Național de Sănătate Publică.

Autoritarea de sănătate publică a municipiului Bucureşti asigură supravegherea şi controlul monitorizării calităţii apei potabile în scopul verificării faptului că apa distribuită consumatorului se conformează la cerinţele de calitate şi nu creează riscuri pentru sănătatea publică. 

Autoritatea de sănătate publică a municipiului Bucureşti trebuie să asigure disponibilitatea informaţiei în ceea ce priveşte calitatea apei potabile, avizarea consumatorilor despre posibilele efecte asupra sănătăţii şi despre măsurile de remediere luate sau care se impun a fi luate de către autorităţile competente ori de către consumatorii în cauză. Informaţia trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp şi actualizată. 

Obligațiile producătorilor de apă potabilă

Producătorii de apă potabilă distribuită prin sistem public trebuie să asigure accesul populaţiei la datele privind calitatea apei potabile produse, să permită inspecţia de către reprezentanţii populaţiei la orice oră acceptabilă, la cel puţin un birou de relaţii cu publicul, să afişeze programul şi numărul de telefon la care se pot obţine date despre calitatea apei potabile produse şi distribuite. Datele privind calitatea apei potabile sunt disponibile fără plată pentru populaţia deservită de producător, respectiv de distribuitor. Pentru persoanele fizice sau juridice, altele decât cele din zona de aprovizionare a producătorului, respectiv a distribuitorului, se pot percepe taxe pentru obţinerea informaţiilor privind calitatea apei potabile. 

Prezentarea cerințelor legale ce țin de monitorizarea calității apei de la robinet

Apa de la robinet trebuie să fie sanogenă şi curată, adică:

  • să fie lipsită de microorganisme, paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană;

  • parametrii chimici analizați să se încadreze sub concentrația maximă admisă prevăzută de Legea privind calitatea apei potabile.

În apa potabilă furnizată prin sistemul centralizat sunt permise într-o anumită concentrație, următoarele substanțe: acrilamida, arsen, benzene, bor, bromate, cadmiu, clorura de vinil, cianuri totale, crom total, cupru, 1,2 dicloretan, epilclorhidrina, fluoruri, hidrocarburi policiclice aromatice, mercur, nichel, nitrați, nitriți, pesticide, plumb, seleniu, stibiu, tricloretena, tetracloretena și trihalometani.

Monitorizarea calităţii apei potabile se asigură de către producător, distribuitor şi de autoritatea de sănătate publică a municipiului Bucureşti. Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii următorii parametri: Aluminiu, Amoniu, Bacterii coliforme, Culoare, Concentraţia ionilor de hidrogen (pH), Conductivitate, Clorul rezidual liber, Clostridium perfringens, Escherichia coli, Fier, Gust, Miros, Nitriţi, Nitrați, Oxidabilitate, Pseudomonas aeruginosa, Sulfuri şi hidrogen sulfurat, Turbiditate, Număr de colonii dezvoltate (22°C şi 37°C) și Duritate totală.

În fiecare an, pe data de 22 martie se marchează Ziua Mondială a Apei care se sărbătorește începând cu anul 1993, fiind o oportunitate anuală de a reitera importanța apei pentru societate și pentru a motiva acțiuni menite să contribuie la utilizarea durabilă a acesteia. În anul 2019, Ziua Mondială a Apei, sărbătorită în data de 22 Martie, are ca temă „Apa este un drept universal”.

În ultimii 50 de ani, consumul mondial de apă a crescut continuu, tendință care se va menține și în viitor sub influența creșterii populației, dar mai ales a creșterii economice din țările în curs de dezvoltare. Aproape jumătate din locurile de muncă disponibile la nivel mondial sunt în sectoare de activitate dependente de resursele de apă. Dintre acestea, agricultura și industria alimentară se remarcă drept cei mai mari consumatori, apa fiind un factor decisiv pentru performanța economică a organizațiilor din acest sector. Apa potabilă constituie deci resursă fundamentală a vieții umane pentru care sunt justificate măsurile cele mai severe referitoare la protejare, conservare, distribuire și consum către consumatori. De altfel, începând cu anul 1992, Organizaţia Naţiunilor Unite a desemnat ziua de 22 martie drept World Water Day – Ziua Mondială a Apei. În fiecare an, UN-Water, instituţia care coordonează activitatea ONU privind apa, stabileşte o temă corespunzătoare unei situaţii prezente sau viitoare.

Unele soluţii pot fi găsite într-un interesant studiu al organizaţiei internaţionale a consumatorilor, Consumers International (CI), realizat în anul 2000 – anul privatizării serviciului de alimentare cu apă din Bucureşti. El se află inclus pe site-ul acestei organizaţii, iar în cele ce urmează vom prezenta unele aspecte legate de interesele consumatorilor şi privatizarea utilităţilor publice. Aflăm astfel că privatizarea acestora trebuie să fie însoţită de o legislaţie menită să reglementeze respectivul sector; cu cât caracterul de monopol este mai evident, cu atât mai mult este nevoie de reglementare din partea autorităţilor. Privind proprietarul serviciului public – în speţă, alimentarea cu apă – CI arată că nu aceasta este chestiunea importantă, ci protecţia consumatorilor. Acesta, deoarece scopul oricărui act de producţie este consumul. Abordând problema investiţiilor şi a fondurilor necesare, CI arată că aceste costuri pot pune noi sarcini pe umerii consumatorilor, şi că se poate discuta în acest caz de unele subvenţii din partea statului, în conformitate cu regulile UE.

„Nivelul preţurilor în astfel de sectoare cu caracter de monopol, recomandă CI, trebuie să fie ţinute sub controlul autorităţilor, care trebuie să se asigure că formarea preţurilor este explicită şi transparentă. Iar aceste autorităţi – vorbim aici despre ANRSC – trebuie să interacţioneze cu organizaţiile de consumatori reprezentative. De asemenea, o soluţie pentru temperarea creşterii tarifelor este extinderea numărului de utilizatori plătitori ai serviciului de utilităţi publice, faţă de situaţia opusă, unde din cauza preţurilor mari, consumatorii care îşi achită datoriile sunt puşi în faţa unor dificultăţi tot mai mari, iar unii dintre aceştia aleg să nu plătească respectiva factură. Privind contorizarea, CI recomandă instalarea de contoare individuale în fiecare locuinţă, situaţie – din fericire – tot mai răspândită în ţara noastră. Iar cine nu a făcut-o încă, va avea o mare surpriză constatând diferenţa serioasă între preţul pe consumul pauşal şi cel individual. În fine, Organizaţia Mondială a Consumatorilor opinează că reprezentarea acestora în cadrul procesului decizional este de dorit, aceasta îmbunătăţind transparenţa acestor decizii. Poate ar fi timpul, la 19 ani după privatizarea serviciului de alimentare cu apă, ca autorităţile să efectueze o privire critică asupra rezultatelor obţinute şi să implementeze recomandările de mai sus.” dr. ec. Emil Bojin, vicepreşedinte APC.

Niciun alt aliment nu e ingerat zilnic într-o cantitate așa de mare. Acest lucru ne obligă să acordăm o atenție deosebită apei. În privința calității apei potabile furnizată în sistem centralizat, la nivel național există diferențe mari privind parametrii de potabilitate ai acesteia. Potrivit Institutului Național de Statistică 36,3% din populația României NU este deservită de sistemul public de alimentare cu apă. Din păcate, în mediul rural, în localitățile care nu sunt racordate la sistemul public de alimentare cu apă, încă se mai înregistrează sute de cazuri de copii cu boala albastră, afecțiune medicală generată de intoxicația acută cu nitrați, urmare a preparării hranei cu apă din fântâni nemonitorizate sanitar. Totodată, consumatorilor nu li se prezintă zilnic parametrii de potabilitate a apei consumate în sistem centralizat. Solicităm ca direcțiile de sănătate publică județene și cea a Municipiului București să respecte legea și să oblige societățile comerciale care asigură acest serviciu public să publice zilnic buletinele de analiză a apei. Apa distribuită în sistem centralizat provine în mare parte din râuri, al căror nivel de poluare nu este constant. Buletinul de analiză a apei oferă informații despre calitatea apei, are același rol ca și eticheta produsului alimentar. Nu poți vinde apa fără buletin de analiză, așa cum nu poți vinde produse alimentare procesate fără etichetă!” conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

 

 

 

 

 

 

 

-->

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DEva.ro | Internet la femininSanatatea BuzoianaComunicate de presaLion MentorTomis NewsGradinite BucurestiTatiCool

Facebook

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMarkFundația Mâine va fi mai bine