Urme de lapte, aromă de lapte și grăsimi vegetale hidrogenate în ciocolata cu lapte!

Făină de grâu și de soia în ciocolata cu lapte!

6 substanțe chimice într-o tabletă de ciocolată!

12 lingurițe de zahăr în 100 grame ciocolată cu lapte!

Studiul privind calitatea ciocolatei cu lapte, cu sau fără alte adaosuri, face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor. 

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în prima decadă a lunii septembrie anul curent, 61 de sortimente de ciocolată cu lapte și diferite adaosuri, fabricate/distribuite de către următorii producători: Carrefour, Lidl,  Mega Image, Auchan și Kaufland, Rewe România, Kandia Dulce, Mondelez România, Amaco Dulcey, Hershey Company SUA, Chocotime Grecia, Firenze Com, Duo, De Silva Exclusiv, Armaco Distributions, Sly Nutritia, Gunz, Inter Conecter, Heidi, Dijec, Chocco Garden, Food Distributione, Loocker, Weinrich, Dolfin, Starbrook, Solent, Mondelez, Nestle, Meybona, The Belgian Chocolate Group.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

  1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere;

  2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung;

  3. Analiza informațiilor nutriționale.

1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de ciocolată analizate sunt următoarele: zahăr, dextroză, sirop de glucoză-fructoză, sirop de porumb, cacao degresată pudră, grăsime vegetală (palmier, shea, soia, rapiță) parțial hidrogenate în diferite proporții, grăsimi din unt, dulce de leche, ulei de semințe de palmier, ulei de floarea soarelui, ulei de nuci de cocos, ulei de semințe de bumbac, lapte solid, lapte condensat, lapte praf integral, lapte praf degresat, grăsime din lapte, smântână integrală, zer praf, pudră de frișcă, unt de cacao, unt concentrat, unt deshidratat, fibre de cacao, făină de soia, pudră de cacao cu conținut redus de grăsime, masă de cacao, extract de malț din orz, whisky, extract de vanilie de Bourbon, aromă naturală de vanilie, extract de vanilie,  aromă, aromă de lapte, lactoză, pastă de alune de pădure, cereale expandate, fulgi de porumb, orez expandat, caramel, caramel cu unt sărat, sirop de glucoză, substanță grasă anhidră din lapte, migdale, cafea, făină de grâu, aromă naturală de caramel, miere, albuș de ou praf.

Având în vedere acest aspect, s-a realizat o analiză a primelor trei ingrediente din toate cele 61 de sortimente și s-au constatat următoarele:

  • La 92% dintre ciocolatele analizate, primul ingredient este reprezentat de zahăr. La doar 2% dintre ciocolatele analizate primul ingredient este reprezentat de lapte;

  • La 46% dintre ciocolatele analizate, cel de-al doilea ingredient este reprezentat de untul de cacao;

  • La 23% dintre ciocolatele analizate, cel de-al doilea ingredient este reprezentat de grăsimi vegetale exotice (palmier, cocos, shea) hidrogenate sau parțial hidrogenate;

  • La 40% dintre ciocolatele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de laptele praf integral;

  • La 20% dintre ciocolatele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de zerul praf.

În privința frecvenței altor ingrediente din compoziția acestui tip de produs s-au constatat următoarele:

  • 50% dintre sortimentele analizate conțin zer praf;

  • 50% dintre sortimentele analizate conțin lapte praf integral fără a se preciza procentul folosit în compoziția acelor produse;

  • 33% dintre sortimentele analizate conțin arome artificiale;

  • 26% dintre sortimentele analizate conțin lapte praf degresat, nespecificându-se nici cantitatea, nici conținutul de grăsime din acesta;

  • 18% dintre sortimentele analizate conțin grăsimi din lapte;

  • Conținutul de cacao variază între 5% și 49%;

  • Conținutul de lapte variază între 1% și 39%.

2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung

În cele 61 de produse analizate s-au identificat 11 aditivi alimentari, după cum urmează: monostearat de glicerină, carbonat acid de sodiu, caramel, carbonat de calciu, bicarbonat de sodiu, sorbitol, malitol, poliricinoleat de poliglicerină, lecitină din soia, lecitină din floarea soarelui, lecitină din rapiță.

E150a – caramel simplu este cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

E150d – caramel sulfit de amoniuPoate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.

E322 – lecitine din soia/floarea soarelui/rapiță, emulgatori. În general, este sigur. Totuși, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului.Lecitina de soia se obține din reziduurile lichide rămase după ce uleiul de soia crud trece printr-un proces de degomare (eliminarea rășinilor și gumelor). Este un deșeu care conține solvenți și pesticide și poate avea o consistență fie gumoasă, fie solidă, ca de plastic. Lecitina se folosește ca emulsificator pentru a preveni separarea apei de grăsimi, dar ajută și la conservarea alimentelor mărindu-le termenul de valabilitate pe raft.

E420 – sorbitol. Este folosit ca îndulcitor deoarece are o valoare calorică de 2.6 kcal/gram, valoare ce este cu aproximativ 40% mai mică decât a zahărului. Consumul de sorbitol  nu este indicat în cazul persoanelor care au probleme cu colonul sau cu alte părți ale sistemului digestiv, acestea pot avea parte de dureri abdominale puternice, flatulență (gaze) și diaree. Testele făcute pe șobolani au demonstrat că sorbitolul poate afecta tractul digestiv producând sângerări, perforarea colonului și colită.

E421 – malitol. Este un aditiv alimentar folosit ca îndulcitor, antiaglomerant, stabilizator și umectant. Se obține din hidrogenarea fructozei din amidon sau zahăr, dar și prin fermentarea fructozei de către fungi și bacterii, prin extragere directă din plantele ce conțin cantități mari. Această substanță chimică are 50% din puterea de îndulcire a zahărului, adică 1.6 calorii per gram și un indice glicemic mai mic decât zahărul. Persoanele ce suferă de insuficiență cardiacă congestivă, anurie, hipotensiune, edem pulmonar trebuie să evite acest aditiv alimentar. În cantități mari, această substanță chimică poate produce dezechilibre electrolitice, acidoză, pierderea de electroliți, dureri de cap, convulsii, diaree și amețeală. Alte efecte secundare generate de această substanță sunt: uscarea mucoaselor, dureri la nivelul extremităților, frisoane, deshidratare, febră, greață, vomă, afecțiuni renale grave.

E476 – poliricinoleat de poliglicerinăemulgator. Nu sunt cunoscute efecte adverse.

E500i – carbonat acid de sodiu. Acest aditiv este folosit ca regulator de aciditate, antiaglomerant, agent de creștere şi poate cauza: creșterea nivelului de sodiu din organism, creșterea tensiunii arteriale şi probleme la nivel digestiv.

3. Analiza informațiilor nutriționale

Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor cu vârste mici îl are asupra sănătății acestora. La toate produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor. Cantitatea de zahăr adăugat în sortimentele de ciocolată analizate variază între 3 și 12 lingurițe de zahăr per 100 grame produs, adică între 15 grame zahăr și 61 grame zahăr per 100 grame produs. Conținutul ridicat de zahăr din acest tip de produs explică și valoarea energetică ridicată, aceasta variază între 444 kcal și 615 kcal. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca cel mult 10% din aportul zilnic de energie pentru adulți și copii să provină din zaharuri libere, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de grame de zahăr pe zi.

Una dintre cele mai controversate teme de discuţie din ultima vreme este obezitatea la copii. Dacă până acum doar americanii erau „acuzaţi” de obezitate, în prezent problema a început să se manifeste și în rândul europenilor și, din păcate, afectează din ce în ce mai mulți copii.

 

Efectele zahărului în alimentația copiilor:

  • Dereglarea metabolismului calciului: copii se îmbolnăvesc din această cauză și au dinții stricați de timpuriu. Studiile arată că zahărul adăugat în timpul preparării produselor destinate copiilor (monozaharidele și dizaharidele) reprezintă cauza numărul unu în apariția cariilor.

  • Obezitatea este cea mai răspândită afecțiune provocată de consumul excesiv de zahăr. Deși zahărul nu este bogat în calorii, consumat în exces, poate afecta sistemul hormonal, ducând la creșterea apetitului, mărirea țesutului adipos și apariția celulitei. În Europa, 1 din 3 tineri cu vârsta peste 11 ani este supraponderal sau obez.

  • Diabetul. Consumul de zahăr și de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantități mari de zaharoză, începe să nu mai funcționeze la parametri normali. Așa apare diabetul. Acesta generează complicații grave în organism.

  • “Zahăr ascuns”. Un lucru deosebit de grav este adaosul de “zahăr ascuns” care poate fi găsit în diverse sortimente de mâncare și cel mai grav, și în mâncărurile destinate copiilor. Foarte important este să citiți etichetele produselor, pentru a studia conținutul lor de zahăr. Deși pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie natural, acest lucru nu este adevărat de cele mai multe ori. Ingrediente precum fructoză din sirop de porumb, folosite ca îndulcitori, fac din produsele “naturale” adevărate bombe în alimentația copiilor. Alte ingrediente în care este “ascuns” zahărul sunt: fructoza, siropul de malț, extractul de malț, siropul de porumb, melasa, zahărul brun, zaharoza, malțul de orez, agava. Toate acestea reprezintă îndulcitori artificiali adăugați în produsele destinate copiilor ce dăunează sănătății lor.

Afecțiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt următoarele: osteoporoza și probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunității, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentație, tulburările de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.

La copii, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influențează procesele de creștere şi duce la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanşează pubertatea prematură şi generează probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violenţă, scăderea capacității de concentrare etc.). 

Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 24 grame şi 47 grame din care grăsimi saturate între 9,1 grame şi 28,5 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri.

În conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, sortimentele de ciocolată, având un conținut ridicat de grăsimi, respectiv grăsimi saturate (mai mult de 5 grame per 100 grame produs) și o valoare energetică mare per 100 grame produs nu sunt recomandate copiilor.

Cantitatea de proteine variază între 3,4 grame și 10 grame, iar cantitatea de fibre variază între 0,4 grame și 5 grame.

„Ciocolata este asociată cu plăcerea și răsfățul. O consumăm în orice moment al zilei, voluntar sau mai puțin, și trecem mai departe. Nu ne gândim la ce conține, mai ales cea pe care o găsim la îndemână în magazine. Creierul funcționează cu glucoză, iar zahărul este refugiul în caz de stres, că doar nu o să mâncăm ceafă de porc! Tot zahărul este și principalul combustibil, mai apoi grăsimile și proteinele. Ne obișnuim cu zahărul încă de la formula de lapte praf și nu mai uităm acest gust. Ne lipsește și îl căutăm. Puțini știu că într-o tabletă de ciocolată găsim 30-40 g grăsimi și 40-60 g zahăr/100 g. Adică, o compoziție cel puțin nefericită pentru sănătatea noastră. Știm cu toții că zahărul și grăsimile în exces dăunează sănătății, dar consumăm ciocolată fără să ne gândim. Ce nu știu foarte mulți este că metabolismul nu "face față" combinației egale de zahăr și grăsimi. Adică, un aliment care conține atât zahăr, cât și grăsimi în proporții egale este mai nesănătos decât unul care conține numai zahăr sau numai grăsimi. Recomand pacienților mei să consume ciocolată cu o proporție mare de cacao, minim 70%, dar în prima parte a zilei și numai dacă sunt foarte activi.”Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al "Școlii pentru Sănătate și Longevitate", Membru al "Academiei Americane de Nutriție și Dietetică", Reprezentant pentru România al "Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață" (ELMO).

“Ciocolata neagră reprezintă unul dintre cele mai sănătoase alimente, militând pentru un consum regulat, atât timp cât este de bună calitate. Din punct de vedere nutriţional, ciocolata neagră conţine antioxidanţi esenţiali care inhibă inflamaţia cronică, având un efect benefic asupra tuturor parametrilor metabolici. Studii recente ne dezvăluie că bioflavonoizii regăsiţi în ciocolata neagră reprezintă o sursă de hrană preferată pentru probioticele care trăiesc în intestinul nostru, determinând o scădere a cantităţii de cortizol, asociată în acelaşi timp cu eliberarea hormonilor fericirii. Noi înţelegem foarte bine acest lucru, fără să ne gandim la toate cercetările din domeniu, atunci când alegem să ne delectăm cu câteva pătrăţele fine de ciocolată. În fond, organismul nostru cunoaşte ceea ce îi face bine, însă este important că începem să identificăm şi fundamentul ştiinţific care vine să explice starea de bine pe care o resimţim imediat după ce consumăm o bucăţică de ciocolată. Zecile de studii ştiinţifice efectuate pe ciocolata neagră confirmă la unison efectul miraculos al ingestiei acestui aliment, întrucât reduce riscul declanşării afecţiunilor cardiovasculare şi diabetului, cât şi al bolilor oftalmologice, psihiatrice etc. Studiul intitulat “Chocolate Consumption and Risk of Coronary Heart Disease, Stroke, and Diabetes: A Meta-Analysis of Prospective Studies”, publicat recent în luna iulie a anului 2017 de către 4 autori de naţionalitate chineză în “Nutrients” a analizat comportamentul de consum al unui număr de 508705 participanţi, concluzionând că există o relaţie de cauzalitate directă între consumul ciocolatei şi reducerea riscului de declanşare a bolilor cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale şi a diabetului. În cadrul acestui studiu, s-a demonstrat ştiinţific că putem preveni aceste afecţiuni printr-un consum moderat al ciocolatei (mai puţin de 6 porţii pe săptămână, 1 porţie=30 gr). Totuşi, analizând foarte multe dintre brandurile de ciocolată care se comercializează pe piaţa noastră, am înţeles că producătorii pun accentul întâi pe cantitate, şi nu pe calitatea produselor oferite consumatorilor români. Raţionamentul capitalist care stă în spatele acestei filosofii este puterea limitată de cumpărare, reflectată aproape de fiecare dată cu un grad scăzut de informare a consumatorului român. Majoritatea sortimentelor de ciocolată regăsite în România conţin un exces de zahăr, lapte praf şi grăsimi vegetale hidrogenate care inflamează organismul nostru, perturbând în mod regulat echilibrul florei intestinale, asociat în primul rând cu scăderea numărului de microorganisme benefice şi o creştere a tulpinilor patogene. Cele mai multe dintre sortimentele de ciocolată conţin cacao într-un procent de max. 30% din totalul compoziţiei, restul de 70% dintre ingrediente întreţinând starea inflamatoare a intestinului nostru. O ciocolată de calitate va conţine întotdeauna un procent de min. 70% de cacao, restul ingredientelor putând fi bucăţele de fructe deshidratate, îndulcitori naturali din extract de ştevia, diverse condimente şi arome regăsite în natură, dar nu în fabricile omului. Astfel, cu cât procentul de cacao este mai ridicat, cu atât mai calitativă va fi şi ciocolata de la raft, acest aspect fiind reflectat în primul rând de preţul pe care consumatorii îl vor plăti. Totuşi, satisfacţia resimţită în urma consumului a câtorva pătreţele de ciocolată neagră de o calitate superioară depăşeşte cu mult intensitatea gustului unei ciocolate de 180 gr care conţine prea mult zahăr, dar numai dacă ne raportăm la motto-ul latin: “Non multa, sed multum” ( trad. “Nu multe, ci mult ”). În aceste condiţii, acea bucăţică de ciocolată nu va mai părea la fel de scumpă. Personal, mă regăsesc tot mai mult în zona sortimentelor de ciocolată raw vegană, fiind de departe o alternativă mai sănătoasă, fiindcă nu conţin lapte praf, zahăr alb sau arome artificiale. Mă văd nevoit să lansez un semnal de avertizare şi în direcţia copiilor suferinzi de afecţiunile alergologice, nerecomandând acestora consumul ciocolatei, deoarece cacaua declanşează histamina, neurotransmiţător activat în majoritatea sensibilităţilor atopice. În încheiere, ţin să îţi reamintesc că suntem ceea ce mâncăm şi că putem face diferenţa şi în alt mod, în aşa fel încât să putem câştiga mai mulţi ani de viaţă sănătoasă. Alimentele sunt cele mai eficiente medicamente…”Nutriţionist Dumitru Bălan.

“Ciocolata este un aliment gustos şi figurează printre preferinţele oamenilor uneori chiar în scop antidepresiv şi nu este greşit deoarece calmează până şi foamea nervoasă. Ciocolata neagră cu un conţinut de cel puţin 70% cacao are efecte pozitive asupra stării de sănătate datorită prezenţei antioxidanţilor din boabele de cacao, numiţi flavonoide. Într-o 100 g ciocolată neagră sunt circa 50-60 mg antioxidanţi. Puterea antioxidantă a ciocolatei este aproape la fel cu cea a fructelor de pădure. Dar asta nu înseamnă că se poate consuma în cantităţi nelimitate. Să nu uităm că 100 gr ciocolată conţine circa 530 kcal şi este un produs plin de grăsimi chiar dacă multe dintre ele sunt sănătoase, cum ar fi acidul oleic, sunt totuşi grăsimi care trebuie să stea conform ghidurilor nutriţionale în anumite limite. Ciocolata cu lapte, prin lege, ar trebui să conţină minim 14% lapte praf, maxim 55% zahăr şi 25% cacao la care se adaugă untul de cacao. Valoarea calorică este puţin mai mare decât a ciocolatei amare, dar proprietăţile antioxidante sunt mult mai slabe chiar spre nule, deoarece având un conţinut foarte scăzut în cacao beneficiile sunt foarte reduse. De aceea este de preferat să alegeți ciocolată amară de bună calitate. În afară de lecitină, care este un emulgator şi care se poate găsi în diferite concentraţii, alţi aditivi nu au de ce să fie prezenţi în ciocolată. Deci, atenţie la etichete! Ciocolatele cu lapte care au 60 gr zaharuri pe 100 gr de produs şi nu conţin unt de cacao, ci un amestec de grăsimi vegetale (palmier, soia, răpiță şi grăsimi parţial hidrogenate) nu numai că nu aduc beneficii, dar sunt dăunătoare sănătăţii. Ca să vă puteţi bucura de efectele benefice ale ciocolatei alegeţi pe cea cu 70-85% cacao, e mai scumpă dar şi ingredientele sunt de altă calitate. Slăbim cu ciocolată, aşa cum sunt unele fantezii pe internet, dietă cu ciocolată? De unde această idee? Ciocolata conţine cafeină şi teobromină care sunt substanţe stimulante şi, de aici, ideea că ar stimula metabolismul. Fals. Cantitatea de cafeină din ciocolată este echivalentă cu cea dintr-o ceaşcă de cafea decofeinată şi teobromina se găseşte în cantitate şi mai mică. Deci, e cazul să uitaţi că puteţi slăbi consumând 2 kg de ciocolată pe zi!!! Ciocolata este indicată în cantităţi de 25-30g/zi şi bineînţeles integrată într-o dietă sănătoasă şi un stil de viaţă pe măsură.” Marie Vrânceanu - Nutriţionist specializat în nutrigenomică. Membru Espen (The European Society for Clinical Nutrition and Metabolism), Membru ASN (American Society for Nutrition), Membru TOS ( The Obesity Society,USA), Membru ASMBS (American Society for Metabolic and Bariatric Surgery), Membru ELMO (European Lifestyle Medicine), Membru AMIA (Associazione medici italiani antiaging).

„Dacă ciocolata tradiţională are în compoziţie lapte praf, zahăr, unt, apă și cacao, ciocolata cu lapte fabricată în sistem industrial nu trebuie să conțină mai mult de 5 ingrediente: lapte, zahăr, unt de cacao, masă de cacao și lecitină. Aceasta din urmă nu are nimic în comun cu ciocolata  realizată tradiţional în ciocolaterii. Calitatea ciocolatei cu lapte fabricată în sistem industrial se apreciază în funcție de calitatea și ordinea primelor trei ingrediente. În cazul ciocolatei cu lapte de calitate superioară, ordinea ingredientelor este următoarea: lapte, zahăr și cacao. Având în vedere valoarea energetică mare per 100 grame de produs, aceasta fiind cuprinsă între 500 kcal și 600 kcal, consumul de ciocolată de către adulți trebuie realizat cu măsură, nu mai mult de 30 grame pe zi. În privința consumului de ciocolată la copiii mai mari de 3 ani, aceasta trebuie să fie numai de calitate superioară şi să nu să depășească 15 grame pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ 100 kcal și, niciodată, nu trebuie oferită seara spre consum acestora. Aportul ridicat de zahăr în alimentaţia din primii ani de viaţă a unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce la rândul său şi alte probleme, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2. În concluzie, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu avem cunoștințe elementare de nutriție.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

 

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMark