Organizație apolitică, non-profit
Singura organizație membră a BEUC, din România
Din 1990 în protecția consumatorilor
AMENZI
Citim în diverse surse de ştiri prin internet despre amenzile primite de instituţii publice. Iată o sumară selecţie.
Să începem cu primăriile:
Dar şi ministere:
Dar şi muzee:
Dar şi companii de stat:
Dar şi amendă că a dat amendă:
Pe de altă parte, aflăm că „amenzile primite de primari vor fi plătite din banii cetățenilor, au decis parlamentarii puterii” (Europa Liberă). Deci vor fi pierderi în bugetul primăriei respective. Sau al ministerului. Sau al companiei de stat. Sau al muzeului, etc.
Dar de unde provin banii pentru bugetele acestor instituţii publice? De la stat, ar spune majoritatea cetăţenilor, grăbindu-se către ocupaţiile cotidiene. Dar nu e aşa. Banii la buget provin chiar de la ei, de la cetăţeni. Iar cetăţenii, pe lângă mândria de a deţine calitatea de cetăţean al României (la care nu renunţă nici milioanele plecate pe alte meleaguri), mai au şi mândria de a deţine calitatea de consumatori. Ei cumpără în primul rând alimente, pe care le consumă cu poftă la masa de dimineaţă, de prânz sau de seară. Puţini dintre ei ştiu că în preţul plătit pentru orice produs este inclus şi un impozit, denumit TVA, Taxa pe Valoarea Adăugată. Acest impozit este recuperat de orice firmă implicată în producţia sau distribuirea produsului, dar nu şi de consumatorul final. Aşa că nea Marin, tuşa Lucreţia sau Willy, Gioni şi Andreea pun mână de la mână şi constituie partea covârşitoare, de vreo trei sferturi, din veniturile la bugetul de stat. Să nu uităm că multe primării primesc adevărate subvenţii de la bugetul central, pentru că nu peste tot domnul primar poate amenaja locuri de parcare cu plată şi stâlpişori. Este evident că amenzile diminuează resursele primăriei, iar prin diminuarea veniturilor primăriei, aceasta nu mai poate realiza o serie de lucrări de interes public, de exemplu repararea străzilor sau amenajarea unui loc de joacă pentru Gigel, Ninel sau Roberţel.
Aşadar, cum putem spori veniturile la bugetul de stat? Este evident: prin amenzi. Ca urmare, este imperios necesară o vastă campanie de amenzi încrucişate aplicate de instituţii publice contra altor instituţii publice. Vom denumi această inedită metodă „anteriul lui Arvinte”, nume pe care cu modestie îl vom înainta Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
Iar persoanele din conducerea instituţiilor amendate îşi vor putea urmări netulburate programul de activităţi în numele binelui public.
Notă: avertizăm că textul de mai sus este un pamflet. Nu faceţi aşa ceva la serviciu.