APC solicită înghețarea prețurilor la alimentele din coșul de subzistenţă!

Asociaţia Pro Consumatori solicită Guvernului României îngheţarea preţurilor produselor agroalimentare care formează coşul de consum al populaţiei corespunzător unui trai de subzistenţă, timp de 12 luni!

Bugetul lunar al unei femei pensionar pentru un trai de subzistenţă este de 358,44 lei!

Bugetul lunar al unui bărbat pensionar pentru un trai de subzistenţă este de 302,61  lei!

Bugetul lunar al unei familii standard, formată din doi adulţi şi doi copii,  pentru un trai de subzistenţă este egal cu 1.110 lei!

Asociaţia Pro Consumatori, organizaţie de utilitate publică, cu o activitate neîntreruptă de 30 de ani în domeniul protecţiei consumatorilor, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor, a primit o serie de sesizări din partea consumatorilor cu privire la creşterile mari de preţuri, în unele unităţi comerciale, la o serie de alimente considerate de bază în alimentaţia unei familii.

Având în vedere îngrijorările care există vis-a-vis de continuarea creşterii preţurilor, experţii Asociaţiei Pro Consumatori au înţeles dificultăţiile financiare cu care se confruntă atât executivul ţării, cât şi societătile comerciale din domeniul agroalimentar în această perioadă de criză generată de epidemia COVID-19, drept pentru care propunem Guvernului României îngheţarea preţurilor la produsele agroalimentare necesare unui trai de subzistenţă pentru o perioadă de 12 luni. În opinia nutriţioniştilor americani, o femeie adultă care nu depune eforturi fizice deosebite are nevoie zilnic de un aport caloric cuprins intre 1200-1600 de calorii, pentru a-şi menţine sănătatea şi greutatea optimă, în timp ce un bărbat sedentar are nevoie de 1600-2400 de calorii/zi (Sursa: Adina Mihăilescu, Revista Inovaţia socială, nr.1/2000, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii).

În opinia experţilor APC, coroborat cu recomandările unor experţi în alimentaţie raţională, Gonţea Iancu şi Mincu Iulian, precum şi cu rezultatele unor studii realizate de către Institutul Naţional de Statistică şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, plafonarea preţurilor, în situaţia stării de urgenţă, trebuie realizată la următoarele produse, considerate de bază pentru un trai de subzistenţă:

Pâine (franzela, 300 grame), făina neagră de grâu, mălai, carne de porc (carne pentru gătit din spată de porc), carne de pui (pui grill), ouă, lapte 3,5% grăsime, telemea de oaie cu 50% grăsime, telemea de vacă cu 42% grăsime, iaurt 3,5% grăsime, unt 65% grăsime, ulei de floarea soarelui, pastă de tomate 24%, ceapă, morcov, usturoi, pătrunjel, cartofi, fasole, mere, zahăr, gem de caise/prune, cafea.

Argumentele avute în vedere pentru alegerea alimentelor menţionate mai sus sunt următoarele:

Pâinea este principala sursă de carbohidraţi şi proteine, românii fiind mari consumatori de pâine, consumul mediu lunar fiind de 9 kg/persoană. Mălaiul se foloseşte frecvent în alimentaţia românilor din mediul rural, este spornic şi are avantajul că poate fi depozitat pe perioade lungi de timp, de până la un an.

Carnea de porc se regăseşte în obişnuinţele de consum ale adulţilor din ţara noastră. Carnea de pui este o carne accesibilă ca preţ şi este carnea cea mai recomandată de nutriţionişti pentru copii şi bătrâni. Consumul mediu lunar de carne şi preparate din carne este de 6 kg/persoană.Telemeaua de oaie este preferată de adulţi, iar telemeaua de vacă este recomandată pentru copii. Iaurtul este recomandat pentru copii şi persoanele în vârstă. Untul se foloseşte cu precădere la micul dejun. Uleiul de floarea soarelui este grăsimea folosită frecvent de români la gătit. Ceapa, morcovul, usturoiul şi pătrunjelul pot fi folosite la toate felurile de mâncare. Cartoful şi fasolea sunt legumele folosite frecvent în alimentaţia românilor.  Consumul mediu lunar de cartofi este de 6,9kg/persoană. Merele se găsesc în toate anotimpurile, fiind în acelaşi timp extrem de hrănitoare pentru organismul uman, iar un adult consumă în medie 4,5 kg pe lună. Un măr pe zi ţine doctorul departe! Zahărul este sursa cea mai ieftină de carbohidraţi, care se foloseşte frecvent în gospodăriile româneşti pentru a pregăti dulciuri accesibile, necesarul zilnic de carbohidraţi este 70 grame/zi/adult.

Experţii APC au intervievat doi pensionari în legătură cu necesarul pe timp de o lună din alimentele de mai sus, au achiziţionat aceste produse, la preţurile cele mai mici,  dintr-un supermarket, respectiv au calculat bugetul lunar necesar în cele două situaţii. Bugetul necesar unei femei pensionar pe timp de o lună pentru un trai de subzistenţă este de 358,44 lei, în timp ce  un bărbat pensionar are nevoie de 302,61 lei pentru a cumpăra alimentele necesare timp de o lună pentru un trai de subzistenţă. În situaţia în care considerăm că bugetul lunar al unei persoane adulte pentru un trai de subzistenţă este egal cu 358 lei, acesta fiind capul de familie şi-i acordăm acestuia coeficientul 1, atunci 0,9 reprezintă valoarea cheltuielilor pentru cel de-al doilea adult din familie, ceea ce înseamnă în valoare absolută suma de 322 lei. În cazul unei familii standard formată din doi adulţi şi doi copii, 0,7 reprezintă valoarea cheltuielilor în mărime relativă pentru primul copil, în mărime absolută înseamnă 251 lei, iar pentru cel de-al doilea copil valoarea cheltuielilor în mărime relativă este egală cu 0,5, ceea ce înseamnă 179 lei. În concluzie bugetul lunar al unei familii standard, formată din doi adulţi şi doi copii,  pentru un trai de subzistenţă este egal cu 1.110 lei (358 lei+322lei+251 lei +179 lei). Tabel buget subzistentaTabel subzistenta 2Bon fiscal cos de subzistenta

În situaţia în care 80% dintre români îşi fac cumpărăturile în marile structuri comerciale de tip supermarket, respectiv hipermarket, în actuala stare de urgenţă generată de COVID-19, Guvernul României şi Parlamentul României trebuie să îngheţe preţurile alimentelor care formează coşul de consum pentru un trai de subzistenţă şi să oblige aceste structuri comerciale să asigure prezenţa produselor în oferta lor comercială. Totodată, este imperios necesar, având în vedere creşterile nejustificate de preţuri la unele produse de strictă necesitate, atât alimentare, cât şi nealimentare, ca statul să monitorizeze în permanenţă aceste preţuri, iar creşterile de preţuri, pe perioada stării de urgenţă şi până în momentul în care economia se stabilizează, să fie aprobate de ANAF numai în baza prezentării unor metodologii de calcul care să prezinte structura tuturor elementelor de costuri, iar adaosul comercial să nu fie mai mare de 10%, la care trebuie adăugată şi rata anuală a inflaţiei prognozate de BNR. Conf. univ. dr. Costel Stanciu, Preşedinte APC

-->

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DLion MentorTomis NewsGradinite BucurestiTatiCool

Facebook

Parteneri

InfluencerECC RomaniaZiarul de BucurestiComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionUniunea EuropeanaFundația Mâine va fi mai bineTrusted.roSeoMark