Ce trebuie să știm despre băuturile energizante

Prof. Univ. Dr. Ion Schileru

Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București

Între nevoile fundamentale ale omului, după nevoia de a respira urmează hotărât nevoia de hrană și de hidratare; pentru a fi mai aproape de adevăr, majoritatea oamenilor au mai mare nevoie de apă, întrucât privarea de apă este mai periculoasă decât privarea de hrană. Natura a creat și curiozități: ființele din zonele deșertice au dezvoltat o mare rezistență la sete, de fapt o adaptare a organismului la lipsa apei, încât unele specii practic nu consumă apă, sau consumă apă foarte puțină și rar, asigurându-și echilibrul hidric al organismului din apa existentă în aerul inspirat.

            Chiar și specia umană a căpătat unele adaptări: populațiile care trăiesc în zone secetoase consumă foarte puțină apă comparativ cu cei ce au mereu apă disponibilă.

            Lumea medicală consideră că nevoia de a mânca și de a bea este determinată de procesele în care este antrenat corpul uman: creștere, dezvoltare, mentenanța țesuturilor, menținerea continuă a funcțiunilor organismului pentru care este necesară multă energie. Și hrana, și lichidele necesare sunt dependente, cantitativ și calitativ, de datele biologice ale consumatorului (sex, vârstă, dimensiuni, etapă biologică, stare de sănătate) și de context (activitate desfășurată, specificul cultural legat de mâncare și de băutură, temperatura mediului ambient ș.a.).

            Câteva curiozități terminologice se cuvin menționate. Pentru verbul a mânca există mâncăruri, pentru a bea există băuturi, pentru ambele categorii folosindu-se mai mereu singularul – mâncare și băutură. Mâncarea înseamnă, de regulă, produse solide sau aproape solide; băutura înseamnă produse lichide. Cu toate acestea, nu numai în limba română, oamenii „mănâncă lapte“și toată gama de lactate, supe etc., care sunt lichide sau aproape lichide. Invers, nu se folosește verbul a bea pentru mâncare solidă, deși, în vocabularul general, este larg răspândită o butadă: „De mâncat, ce bem și noi?“

            Este o nesfârșită listă a lichidelor de băut: dicționarele menționează, pe lângă neprețuita apă, o listă cu tot felul de băuturi care, ca și apa, opresc setea, dar care mai au și alte rosturi: ne vindecă, ne liniștesc, ne bine dispun, ne energizează! De aici, numeroase categorii de lichide pentru setea noastră: ape, sucuri și nectaruri, siropuri, ceaiuri și numeroase lichide care nu au alcool, toate alcătuind marea categorie a băuturilor nealcoolice. Alături de aceasta, o foarte mare și variată categorie de băuturi alcoolice, în care alcoolul etilic este generat prin fermentație și dizolvare, ori prin fermentație și concentrare prin distilare.

            Dincolo de mode și recomandări care se desfășoară în valuri, ingestia zilnică de lichide pentru nevoile obișnuite ale unui adult se menține între 1-2,5 litri, cu variații largi, chiar foarte largi (sunt persoane care, în anotimpul rece, uită să mai bea apă, corpul lor mulțumindu-se cu apa din hrana lichidă; sunt și indivizi care, necunoscând riscurile la care se expun, beau multă, prea multă apă, provocându-și, între altele, demineralizarea organismului). Când e vorba de alte lichide, îndeosebi de băuturile alcoolice, excesul de ingestie lichidă este viciu grav, dependența de alcool fiind printre cele mai vechi și constante patimi ale oamenilor, deopotrivă bărbați și femei. Se cheltuiesc foarte mulți bani și eforturi în lupta cu alcoolismul, căruia îi cad pradă generații din ce în ce mai tinere, chiar și copiii, care până nu demult erau ținuți și se țineau și ei departe de acest periculos drog.

            Multă discuție se poartă și în legătură cu întrebarea: când și cum se bea? Apa se bea, spune buna tradiție, numai când ți-e sete! Sfătuitori mai mult sau mai puțin autorizați adaugă elemente legate de momentul zilei (ziua să înceapă și să se termine cu un pahar de apă), de raportul cu mâncarea (cel mai bine să se bea apă la câtva timp după ce s-a terminat masa), de temperatura apei (apa să nu fie excesiv de rece, nici măcar în zilele fierbinți ale verii; apa prea rece determină dereglări în echilibrul hidric, transpirație excesivă etc.), de starea corpului (corpului încins de efort și setos nu i se dă satisfacția înghițirii unei cantități mari de apă, mai ales dacă e prea rece: se pune întâi apă pe mâini și pe antebrațe, apoi se bea, răbdător, în doze moderate, nu mai mult de o jumătate de litru de apă; cei ce se avântă temerar în demonstrații de turnat mai mulți litri de apă odată riscă mortala intoxicație cu apă!). Dacă e vorba de băuturi alcoolice, care fac deseori plăcerea unor demonstrații juvenile, trebuie știut că astfel de haiducisme etilice se lasă cu intrarea în comă alcoolică, din care cei norocoși scapă.

            În unele spații culturale, la tema viciilor, în vechime se regăsea și tema consumului nesățios de apă, care, conform miturilor respective, „era o ciudățenie, pe vremuri“. La circa un secol de la astfel de evocări, a intrat în comportamentul cotidian aproape firesc obiceiul de a purta, chiar și pe vreme de iarnă, o butelie cu apă sau altă băutură, din care se bea câte o înghițitură, din timp în timp, cam în cadența trasului din țigară, specifică fumătorilor înveterați.

            Când băutura respectivă este una la modă, se înțelege că este vorba de consumatorul compulsiv și demonstrativ, cu un statut în perpetuă formare, cu puțină cunoaștere de sine, dependent de orice și de toate, aproape sigur stresat, anxios și singur.

            Între multele băuturi care sunt la modă pentru consumul demonstrativ în ultimii ani, un loc special îl ocupă băuturile energizante. Aceste lichide conțin variate combinații de carbohidrați (zahăr, alte substanțe dulci), vitamine și minerale (extrase din plante sau alte surse naturale, dar și preparate în industria farmacautică) și adaosuri (aminoacizi - cafeină, taurină și glucuronolactonă) care stimulează fizic și mental corpul consumatorului. Clasicele ceai și cafea, dar și cola, deja nu mai sunt considerate băuturi stimulente în comparație cu foarte concentratele băuturi energizante căutate îndeosebi de tineri. În calcule intră direct cantități de substanțe active: personalități și clinici notorii au stabilit că un adult poate consuma zilnic, fără risc, atâtea sute de miligrame de cofeină, atâta cantitate aminoacizi etc. pentru a avea reacții mai rapide, rezistență mai mare la efort, stare de confort psihic superioară ș.a.m.d. Alte voci, la fel de notorii, atrag atenția asupra necunoscutelor efecte ale combinațiilor de substanțe active puternice și chiar documentează cazuri de dependențe grave și de intrare în sevraj a celor ce-și întrerup rația de energizante.

            Rațiunea apariției și succesului acestor energizante are asociată o istorie  veche a folosirii băuturilor stimulante: muncitorii câmpului nu începeau ziua de muncă fără un stimulent serios (o gustare și o băutură alcoolică). Muncitorii americani aveau, înainte de marea prohibiție a alcoolului, o pauză la ora 11 pentru porția de stimulent – whiskey. Și muncitorii de astăzi, se știe, se stimulează consistent cu băuturi alcoolice. Militarii care porneau la un atac ori se întorceau dintr-un lung și obositor marș, primeau porția de stimulent – așanumitele produse energetice (băuturi, bomboane, geluri ș.a. care conțineau cafeină, vitamine B, ginseng, guarana, taurină, extracte speciale), rapid dătătoare de energie. O măsură medicală salutară la vremea ei a fost folosirea unor astfel de băuturi de recuperare în spitale.

            Paharul de vin îndulcit cu miere, dușca de tărie, supa de pasăre cu legume, (în unele locuri chiar) sângele proaspăt recoltat de la animalul sacrificat etc. au fost și continuă să rămână băuturi energizante îndelung verificate pentru ieșirea din stări de boală, de mare epuizare, de mare stres, peste tot în lume. Marinarii secolelor trecute, cărau mult vin cu ei, mult mai sigur decât apa.

            Deopotrivă din interes utilitar, dar și pentru rosturi culturale mai puțin cunoscute, înghițirea sevei extrase din frunzele de coca (Eritroxylon coca) sau de hhat / qat (Catha edulis) asigura, din vremuri preistorice energie populațiilor din unele zone calde ale planetei.

            Sortimentul actual de băuturi energizante cuprinde un segment de băuturi explozive „Energy shot“, în doze mici (50 ml), dar care conțin tot atâta încărcătură de efect cât dozele standard (circa 250 ml), pe care o eliberează instant; multe din acestea conțin și distilate tari. Pentru simetrie, a fost dezvoltat un segment de băuturi pentru relaxare („Relaxation drink“), foarte căutat atât de bărbați, cât mai ales de femei; aceste băuturi conțin ingrediente precum teanina și melatonina.

Studiile de piață arată că marii consumatori de băuturi energizante sunt tinerii, îndeosebi în perioadele de solicitare fizică și de stres: a devenit normă purtatul în rucsac al uneia sau mai multor recipiente cu băuturi energizante când se merge la sala de forță, când se pregătește un examen sau o lucrare ca obligație studențească.

Sunt relativ bine cunoscute efectele componentelor care intră în alcătuirea unei băuuri energizante, dar amestecul acestor componente poate crea situații necunoscute: dacă se pun alături două componente diuretice (cafeină și alcool, de exemplu), băutura va avea un puternic efect deshidratant; totodată, aceleași substanțe, din care una este stimulatoare (cofeina) iar cealaltă depresivă (alcoolul), amestecul va transmite mesaje  contradictorii, care vor tulbura sistemul nervos și vor genera anomalii în funcționarea inimii (palpitații, ritm neregulat – tahicardie), anxietate, fobii.

În spațiul european se conturează fixarea unei asocieri între consumul de produse energizante și moartea sportivilor, ca urmare a mai multor decese ale unor sportivi care consumaseră astfel de produse.

Taurina a devenit un adevărat cal de bătaie în confruntările dintre susținătorii și adversarii băuturilor energizante: motivul îl constituie prezența acestui component în aproape toate băuturile energizante, care conțin 4 g taurină per litru băutură (doar câteva articole conțin mai puțin sau mai mult). Deși este prezentată ca un aminoacid nestandard (neavând grupul carboxil), alte surse o consideră ca acid aminoetilsulfonic, prezent natural în secreția biliară a multor specii animale (inclusiv omul – în mușchi, creier, inimă, sânge) Fiind descoperită prima dată în bila de taur (de unde și numele), consumatorii tineri au făcut repede legături, sub un marketing bine dirijat și cu alunecările obsesive specifice vârstei, cu alte aspecte „taurești“, creând un folclor adecvat: taurina ar proveni din urină și spermă de taur! Surse importante de taurină sunt și carnea, peștele și laptele matern. Având mare trecere, taurina este de obicei disponibilă ca supliment alimentar. Conform unor opinii, suplimentarea dietei cu taurină îmbunatațește performanțele atletice, principiu care a fost speculat de producătorii de băuturi energizante.

Taurina, în forma sa naturală, prezintă un efect anxiolitic asupra sistemului nervos central, reducând  simptomele de anxietate asociate cu aportul de cofeină. Pe măsură ce se informează, cei interesați pot afla că taurina din băuturile energizante nu mai este extrasă din sursele naturale (țesuturi de mamifere etc.), ci este un produs sintetizat industrial, uneori din surse declarat non-animale pentru a asigura și cererea tot mai mare a vegetarienilor. Pentru liniștea consumatorilor, se apreciază chiar că taurina „exogenă“ este absorbită ușor, efectul binefăcător obținându-se aproape instant, avantaj care convine atât de mult unei generații care vrea totul instant, super, extra, hiper! Cu glas mai domol, unele voci arată totuși că în legătură cu taurina nu e totul cunoscut și, chiar dacă „dă aripi“, nu prea târziu va urma și prăbușirea...

Mai hotărât, chiar tranșant, alte opinii rămân la judecata tradițională: sunt bune produsele energetice și băuturile energizante, dar cu măsură și numai când sunt necesare. Altfel, corpul omenesc are nevoie de o dietă sănătoasă, care să conțină legume și fructe proaspete, de exerciții fizice și somn suficient; pentru sarcinile cotidiene, băuturile energizante nu sunt necesare. Mai mult, sunt evidente efectele care deschid calea dependenței: întreruperea consumului acestor produse generează căderi  fizice și psihice, încât sunt considerate o periculoasă poartă către calea drogurilor.

Conștientizarea pericolului la care se expun cei ce consumă băuturi energizante a determinat autoritățile din multe țări să oblige producătorii la avertizarea celor mai sensibile categorii de consumatori (gravide, mame care alăptează, copii cu vârsta sub 16 ani, diferite categorii de suferinzi – cardiaci, diabetici, alergici) să-și limiteze consumul la maximum două doze (circa 500 ml) de băutură pe zi.

În unele țări, considerându-se cu responsabilitate rezultatele studiilor medicale, care au formulat concluzii clare de implicare  a băuturilor energizante în numeroase boli și accidente fatale, au oprit producerea și vânzarea acestor băuturi.

 

Nutriţionist Dumitru Balan, www.vindecadai.ro

Argumentele mele referitoare la boicotarea băuturilor energizante sunt întemeiate şi nu fac altceva decât să îmi întărească şi mai mult convingerile personale legate de aspectul siguranţei consumului acestor cocktailuri “neprietenoase” cu organismul nostru.
Acesta este şi motivul pentru care îmi exprim îngrijorarea privind expunerea copiilor, adolescenţilor, mamelor însărcinate sau a altor categorii de tineri în faţa băuturilor energizante care pot conţine numeroase substanţe nesănătoase precum: zaharoza, cafeina, taurina, aromele sintetice şi coloranţii artificiali, complexurile de vitamine cu biodisponibilitate scăzută etc.
De cele mai multe ori, consumatorii ţintă care aleg să consume băuturile energizante sunt tinerii cu vârstele cuprinse între 14 şi 30 de ani, însă nu trebuie neglijate şi celelalte segmente care îi permit pieţei băuturilor de energizante din România să înregistreze anual o valoare totală de aprox. 50-60 milioane de Euro.
De aceea, îmi voi focaliza atenţia pe aspectele legate de siguranţa consumului băuturilor energizante, cât şi pe opţiunile naturale pe care le avem la dispoziţie, astfel încât să luăm în cele din urmă şi o decizie informată.
Băuturile energizante sunt targetate pe segmentul tinerilor cu o viaţă socială extrem de activă, neavând suficient timp să pună în balanţă riscurile şi beneficiile legate de consumul acestor băuturi. Accesul facil la rafturile frumos decorate, precum şi lipsa informării stau la baza creşterii numărului de persoane care aleg să consume această formă de energie rapidă, dar deloc constantă şi durabilă.
Substanţa esenţială care se regăseşte în majoritatea băuturilor energizante este cafeina, un stimulent regăsit de altfel în ceai, cafea, cacao, guarana, nuci de cola etc.
În următoarea etapă, voi aduce în discuţia noastră şi câteva clarificări importante care au legătură cu siguranţa administrării cafeinei pe mai multe segmente de vârstă sau de afecţiuni.
Copiii au un metabolism mai rapid decât al adulţilor, dar în acelaşi timp metabolizează cafeina mai încet. Fiind mai tineri şi în dezvoltare, organismul se adaptează mai greu, atunci când trebuie să proceseze o substanţă străină precum cafeina.
Conf. literaraturii de specialitate, am putut identifica doza letală de cafeină administrată unui adult pe parcursul unei singure zile, aceasta fiind de aprox. 3000 mg. În cazul copiilor mici, efectul toxic al administrării cafeinei  începe de la 35 mg/kg corp (Kuhn 2008).
În acest sens, Academia Americană de Pediatrie recomandă limitarea zilnică a consumului de cafeină la numai 100 mg în rândul adolescenţilor (Torpy 2013).
În Canada, recomandările în privinţa consumului de cafeină sunt chiar mai stricte, astfel încât valoarea zilnică să nu depăşească 85 mg pe segmentul copiilor cu vârstele cuprinse între 10 şi 12 ani.
Cafeina regăsită în băuturile energizante poate determina o creştere a tensiunii arteriale, iar în condiţii de stres, declanşează un efect similar şi în cazul adrenalinei, hormonul secretat în sânge de glanda medulosuprarenală.
Cafeina sporeşte cantitatea de adrenalină activă, ca atare, efectul asupra tensiunii arteriale este amplificat în situaţiile stresante. Acesta este şi motivul pentru care consumul cafeinei este monitorizat cu atenţie în rândul pacienţilor hipertensivi. De asemenea, în această categorie de atenţionare intră şi pacienţii cărora li se administrează medicamente antidepresive sau medicamente care induc o creştere a tensiunii arteriale.
Îngrijorător de mare este consumul băuturilor energizante care conţin cafeină şi în rândul femeilor însărcinate sau al celor care alăptează. Cafeina poate trece uşor prin placentă şi prin laptele matern, iar un nou-născut ajunge să proceseze cafeina într-un timp de aprox. 20 de ori mai îndelungat, comparativ cu mama (Lawton 2006).
În cele mai multe situaţii, le recomand tinerilor să boicoteze consumul băuturilor energizante sau al băuturilor carbogazoase care conţin cafeină,  alegând cu măsură alimentele naturale bogate în cafeină, precum ciocolata neagră sau ceaiul natural.
Ciocolata neagră de calitate conţine în plus nenumăraţi antioxidanţi care protejează inima, precum şi fibre de calitate, fiind sursa de hrană preferată pentru microorganismele benefice regăsite în intestin.
Lansez această sugestie, întrucât sistemul imunitar al organismului nostru depinde în mod direct de stadiul calitativ şi cantitativ al microbiomului care populează intestinul, iar aportul substanţelor chimice regăsite în băuturile energizante nu face altceva decât să altereze microflora.
Cu alte cuvinte, zona digestivă care ajunge să cuprindă aprox. 90% din celulele sistemului imunitar va fi puternic influenţată de alegerile noastre.
Să nu uităm în acelaşi timp că un consum moderat de ciocolată neagră care conţine cafeină naturală stă la baza eliberării serotoninei şi dopaminei, aceşti neurotransmiţători nefiind altceva decât hormonii fericirii, implicaţi şi în procesul de învăţare a recompensei.
Este util să vă informez că, consumul de ciocolată neagră reglează dispoziţia, înlăturând anxietatea şi depresia, iar în această situaţie universul celor 100 de trilioane de microorganisme regăsite în microbiom este singurul care are puterea de a sta la baza fericirii noastre.
DA, cafeina naturală regăsită în ciocolata neagră sau în ceaiul natural ajunge să transforme corpul uman într-o minune, putând recunoaşte aproape instantaneu efectele protectoare ale acestor alimente “vii”.
Abia în situaţia consumului acestor alimente care conţin cafeină vie, vom simţi cu adevărat că “natura îţi dă aripi”.
În acelaşi timp, ceaiul vrac conţine cantităi naturale de cafeină, fiind de o calitate superioară ceaiului regăsit la plic. Consumând ceai cu moderaţie în locul unei băuturi energizante, obţinem în schimb nenumărate beneficii, fiindcă avem acces direct la sănătatea cea “dreaptă”, asociată vieţii.
Ceaiul natural este un aliment complex care asigură un rol protector atât în zona digestivă, cât mai ales în sfera psihosomatică, comparativ cu băutura energizantă fabricată pe benzile de serie ale industriei.
Referindu-mă strict la biodisponibilitate, trebuie să precizez că nicio substanţă chimică nu poate penetra mai eficient interiorul organismului uman, precum o fac substanţele regăsite în natură.
Cafeina preluată din alimentaţia naturală asigură şi o constanţă a asimilării acestui stimulent, deoarece se echilibrează în mod sinergetic cu micronutrienţii regăsiţi în alimente.
În cazul băuturilor energizante, cafeina este dozată instantaneu, iar asociată cu zahărul şi cu taurina, poate produce probleme serioase de sănătate, mai ales în cazul supradozării.
În acelaşi timp, nu recomand consumul băuturilor energizante care conţin cafeină acelor persoane care suferă de anxietate, fiindcă în literatura de specialitate am identificat faptul că dozele zilnice de cafeină care ajung la valoarea de 700 mg pot induce atacuri de panică.
Dr.  Diana Koelliker este de părere că băuturile energizante pot să conţină aprox. 500 mg de cafeină per doză administrată, adică de aprox. 5 ori mai multă decât cafeina regăsită într-o ceaşcă obişnuită de cafea.
Cea mai mare problemă este că dozarea cafeinei regăsite în băuturile energizante se face imediat, determinând metabolismul să o proceseze instantaneu.
Simptomele intoxicaţiei cu cafeină includ: greaţa, vărsăturile, confuziile, bătăile neregulate ale inimii, migrenele etc.
Conf.  Boston.com, aflăm că administrarea cafeinei regăsite în băuturile energizante este legată în mod direct de dublarea numărului de vizite la camerele de gardă ale spitalelor americane în perioada 2007-2011.
Potrivit unui studiu publicat în anul 2011 în prestigiosul “Journal of the American Academy of Pediatrics”, în anul 2007, s-au raportat 5448 cazuri de supradozaj cu cafeina din băuturile energizante, iar cel mai îngrijorător este că în aprox. 46% din situaţii, au survenit pe segmentul tinerilor cu vârstele cuprinse până în 19 ani.
Trebuie să remarc că toate băuturile energizante conţin multe substanţe chimice care nu fac altceva decât să altereze zona digestivă, favorizând apariţia disbiozei intestinale, asociată în primul rând cu declanşarea inflamaţiei cronice în organism.
Zaharoza introdusă instant în organismul uman produce dezechilibre la nivelul glicemic, în plus alimentează prezenţa fungilor în intestin, iar de aici până la apariţia disbiozei intestinale nu mai este o cale lungă. Ei bine, în aceste situaţii, microbiomul are de suferit, iar acest lucru produce repercursiuni majore asupra stării de sănătate a celui care alege să consume băuturile energizante. Dependenţa de zahăr este mai mult decât dovedită în literatura de specialitate, identificând numeroase studii ştiinţifice care leagă în mod direct declanşarea afecţiunilor cronice de consumul exagerat de zahăr.
Potrivit unor articole de specialitate, aflăm că o singură doză de energizant poate conţine între 10 şi 20 de linguriţe de zahăr, iar acest adevăr trist  scoate în evidenţă şi mai mult slăbiciunea persoanei care ajunge în final să consume aceste băuturi.
Referindu-mă şi la absorbţia complexului de vitamine B conţinute în majoritatea băuturilor energizante, aflăm că este aproape nulă, căci aceşti micronutrienţi nu vin legaţi împreună cu sutele de substanţe chimice regăsite în alimentele naturale.
În orice caz, un microbiom sănătos ajunge să producă aproape de unul singur cantitatea optimă de Vitamine B, iar în acest caz, absorbţia nutrienţilor este maximală.
Campaniile de marketing ale producătorilor de băuturi energizante susţin în mod repetat ideea conform căreia prezenţa Vitaminelor B în aceste băuturi  ofera o energie superioară.
Într-un articol publicat în Los Angeles Times, Hope Barkoukis, profesor asociat în cadrul Case Western Reserve University din Cleveland este de părere că, “complexul de Vitamine B nu oferă pulsaţii de energie, mesajele producătorilor de băuturi energizante nefiind altceva decât strategiile unui marketing briliant, dar nefondat pe date concrete”.
De cele mai multe ori, etichetele acestor băuturi nu precizează cantităţile exacte de Vitamine incluse, raportându-se la doza zilnic recomandată şi lăsând nenumărate semne de întrebare legate de eficienţa asimilării acestor micronutrienţi imediat după consumul băuturilor energizante.
După estimările lui Justin Alvey, medic pediatru şi profesor în cadrul University of Utah School of Medicine, aprox. 30% din tineri consumă în mod regulat băuturile energizante.
Dintre toate substanţele regăsite în aceste băuturi energizante am insistat foarte mult asupra cafeinei, întrucât supradozarea acestui stimulent poate ridica probleme serioase de sănătate.
Conf. unui studiu elaborat de către ANSES, numai în Franţa s-au consumat aprox. 30 milioane de litri de băuturi energizante în anul 2011, cu 30% mai mult decât în anul 2009.
În perioada cuprinsă între anii 2009 şi 2011, s-au raportat 257 reacţii adverse produse în urma consumului de băuturi energizante. Cele mai multe dintre ele au ridicat probleme în zona afecţiunilor cardiovasculare, însă printre acestea s-au identificat şi 8 cazuri de moarte subită, din nefericire.
Trendul este crescător la nivelul întregii Europe, căci această piaţă nu este reglementată în niciun mod, de aceea lansez şi aceste semnale de îngrijorare.
Sunt de părere că accesul minorilor la aceste băuturi energizante ar trebui reglementat în sensul restricţionării totale, pe considerentul că un copil nu poate să facă o alegere informată, atât timp cât societatea nu-i aduce la cunoştinţă care sunt riscurile reale asociate deciziei de achiziţie a unor băuturi care conţin substanţe posibil nocive.
Potrivit părerilor dr. Nelson, consumul băuturilor energizante în rândul copiilor poate produce insomnii, nervozitate, schimbări ale comportamentului, dependenţă, probleme de concentrare, agitaţie. Cafeina asociată cu alcoolul poate produce efectul de “Superman”, dar nu într-un mod constructiv. Nimeni nu îşi doreşte să vadă în realitate acel “Superman”.
Specialiştii de la Telluride Medical Center subliniază ideea că această combinaţie poate fi mortală.
În acelaşi timp, într-un alt studiu, asocierea taurinei cu cafeina a determinat creşterea ritmului cardiac la o oră  după ce s-au consumat împreună.
Plecând de la aceste realităţi extrem de triste, consider că promovarea consumului băuturilor energizante ar trebui interzisă în spaţiile publice intens frecventate de către copii şi adolescenţi.
Adolescenţii reprezintă un segment cheie pentru piaţa băuturilor energizante, de aceea cred că ar fi utilă şi conceperea unei campanii de informare desfăşurate în incinta şcolilor şi liceelor, în scopul conştientizării tuturor riscurilor legate de consumul acestor băuturi.
Soluţiile pe care le propune naturopatia în privinţa nevoii noastre de a avea acces la acele surse de energie pură sunt extrem de variate, considerând că lipsa de energie şi oboseala apar pe fondul alegerii unui stil de viaţă mai puţin sănătos.
Alimentaţia nesănătoasă bogată în alimentele procesate şi în zahăr, lipsa exerciţiului fizic şi stresul pun presiune enormă pe rezervele noastre de energie, alimentând de multe ori şi îndoiala. Tocmai în aceste situaţii, vom ajunge să credem mai mult în mirajul sloganurilor publicitare decât în minunea alternativelor “drepte”.
Cred cu tărie că recalibrarea ortomoleculară a nutrienţilor, detoxifierea şi echilibrarea microbiomului vor trezi adevăratele izvoare de energie ale omului. Organismul uman îşi poate depăşi propriile limite, atât timp cât înţelegem cu adevărat nevoile noastre.
Alimentele vii precum apa de nucă de cocos, ciocolata neagră, ceaiurile naturale, sucurile de legume, batoanele raw-vegane, pudrele sălbatice de afine, acai, goji, merişoare, pudrele verzi de broccoli, moringa oleifloră, lucerna, Chlorella, extractul de ceai verde, turmericul, extractul de bacopa, boabele de cacao crude sunt adevăratele izvoare de energie “vie” cerute cu insistenţă de organismul nostru.
Aceste elemente transferă în noi numai acele rezerve suplimentare de energie care acţionează întotdeauna în echipă, permiţându-ne să simţim efectul protector al nutriţiei sănătoase.
Informarea corectă simbolizează cheia care ajunge să desfacă cifrul extrem de complex al corpului nostru, iar pe măsură ce noi începem să simţim efectul unui carburant premium, atunci nu există nicio şansă să repetăm greşelile trecutului. În acest caz, vom alege prezentul, având o orientare către viitor.
Natura ne va conduce pe braţele sale către atingerea celui mai nobil scop în viaţă, acela fiind de a avea în jurul nostru numai oameni fericiţi.
Comparând în încheiere situaţia expunerii constante a organismului nostru la substanţele regăsite în alimentele vii, comparativ cu cele conţinute în băuturile energizante, îmi permit să subliniez cu tărie că natura este mai apropiată de nevoile corpului uman, neputând alege altceva decât sănătatea care vine întotdeauna din zona cea“dreaptă”, asociată vieţii.
Alegeţi viaţa sănătoasă pentru familiile voastre şi îmbrăţisaţi chiar astăzi conceptul vindecător al viitorului, asociat singurului motto care contează cu adevărat în zona medicinei preventive. “Food is the only medicine” va scrie istoria de mâine a familiei mele şi o va face cu siguranţă şi în cazul vostru. Este suficient să credeţi în puterea voastră de a vă îndeplini visul şi veţi vedea unde puteţi ajunge…

 

Parteneri

Cristina TenuInfluencerECC RomaniaZiarul de BucurestiComisia EuropeanaBEUCUniunea EuropeanaFundația Mâine va fi mai bineTrusted.roSeoMark