Complicat

Din nou, iar şi iar, despre paginile de internet ale furnizorilor noştri

Am încercat să urmărim o trimitere poştală externă – un simplu plic – pe care l-am trimis sub formă de recomandată, adică cu un număr, sub formă de cod de bare, care poate fi văzut în ce etapă se află.

A fost imposibil.

Motivul? Din nou ilustra pricepere în IT (ai ti) a specialiştilor noştri.

Priviţi: trebuie să demonstrezi că eşti om, nu un robot („bot”, în jargonul specialiştilor de mai sus). Şi nu e suficient să bifezi căsuţa respectivă, cum se întâmplă în multe alte situaţii, ci trebuie să ghiceşti „animalul căreia îi aparţine această parte a corpului”.

Dacă nu ai nimerit, ai o mână de ajutor:

Ni se oferă un „cookie de accesibilitate”, dar care – ghinion – nu e setat.

Şi din nou ne întrebăm: de ce atât de complicat, pentru un simplu serviciu poştal? O simplă scrisoare? Răspunsul este binecunoscut: pentru că se poate! Răspunderea pentru aplicarea principiului „de ce să fie simplu, când se poate complicat”, în acest caz revine programatorului. El însă nici măcar nu a conceput această metodă, el a preluat-o dintr-o bibliotecă de felurite funcţii şi rutine, mură-n gură. Dar … dă bine! Impresionează reprezentantul Poştei Române, care nu se mai oboseşte să verifice cum merge soluţia propusă de firma de IT (ai ti). Aşadar, cui revine în ultimă instanţă răspunderea? Se aude, domnule director general Stan?