Concurenţa în sectoarele cheie 2024

1 fotografie

Concurenţa în sectoarele cheie

Dr. Ec. Emil Bojin

În data de 30 octombrie 2024 Consiliul Concurenţei a organizat, în aula mare a Bibliotecii Centrale Universitare, o conferinţă având tema „Concurenţa în sectoarele cheie”. În deschiderea acestui eveniment dl Bogdan Chiriţioiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a făcut câteva referiri la Raportul Consiliului în sectoarele cheie, pe anul 2024. Domnia sa a arătat că inflaţia este în scădere, ca de altfel în toată Uniunea Europeană, ca urmare a faptului că economia României s-a adaptat crizelor provocate de pandemie şi războiul din Ucraina; se anticipează un nivel al inflaţiei de 3-5 %.  Am aflat că România are cele mai mici preţuri la alimente din UE, conform datelor publicate de organul statistic al acesteia. Exstă şi zone cu creşteri mai mari ale preţurilor, unde Consiliul deruleazlă 60 de investigaţii privind practici anticoncurenţiale. În unele sectoare, concentrarea capitalului va fi prea mare, cu potenţial nociv; s-au dat două exemple care pun probleme: achiţizia lanţului de retail Profi de către lanţul Mega Image şi achiziţia operatorului de telefonie mobilă Telekom de către Vodafone. Deocamdată, România are cele mai mici preţuri în acest domeniu din UE.

Al doilea fenomen important remarcat în evoluţia economiei româneşti este încetinirea acestei dezvoltări. O cauză evidentă este stagnarea din UE, în special a economiei germane, cu care România este profund interconectată. Se recomandă ca România să sprijine propunerile existente în raportul privind starea UE întocmit de Mario Draghi.

A treia concluzie se referă la faptul că vor fi mai puţine fonduri în viitor; nu se poate continua cu un deficit bugetar de 7%, cel mai mare din Europa. Economia trebuie să crească fără împrumuturi, deoarece avem fonduri europene prin programul PNRR. De asemenea, viitoarea aderare a României la organizaţia OECD impune revizuiri ale politicii economice; trebuie regândită intervenţia statului în economie în domenii precum energia, preţurile alimentelor de bază sau asigurările. Am fost informaţi că privind supravegherea concurenţei, România a primit avizul OECD.

Dl Omer Tetik, CEO Banca Transilvania, apreciază că situaţia economică a României este mult mai bună faţă de acum 5 ani: sistemul bancar este foarte bine cpitalizat, are lichidităţi. Potenţialul de creştere a economiei româneşti este enorm, afirmă vorbitorul.

Dna Oana Romano a prezentat ideile esenţiale din Raportul menţionat, grupate astfel: Evoluţia economiei naţionale în contextul regional, Analiza diagnoză a capitalizării întreprinderilor din România, Analiza evoluţiei presiunii concurenţiale, Evoluţia preţurilor principalelor bunuri de consum, Tendinţe în sfera bunurilor de consum cu mişcare rapidă.

Dna Cristina Chiriac, preşedintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin, a deplâns instabilitatea cadrului legilslativ, arătând că anul acesta au fost aduse 78 de modificări ale Codului Fiscal. A arătat că întreprinderile mici şi mijlocii au 3 milioane de angajaţi, dar au capacitate mică de adaptare la noile tehnologii.

Dl Daniel Anghel, preşedintele Consiliului investitorilor străini, a arătat că firmele cu investiţii străine au o cifră de afaceri reprezentând 25% din PIB, cu 200.000 de angajaţi. A reclamat şi el schimbările legislative imprevizibile.

Dl Mihai Daraban, preşedintele Camerei de comerţ şi industrie a României, apreciază că perspectivele de dezvoltare sunt modest, acuzând şi el cadrul general imprevizibil.

Dl Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei oamenilor de afaceri din România, a arătat că peste 46% din IMM-uri consideră că au de luptat cu concurenţa neloială, adică cu firmele care nu-şi plătesc impozitele. Ele au putere mică de negociere în raport cu firmele de retail, unde se ajunge ca preţul de achiziţie să fie de 5 ori mai mic decât preţul la consumator.

Dna Daniela Daraban, din partea Conferinţei patronale Concordia, a apreciat că există justificate preocupări privind anul 2025 pe linia politicii fiscale şi a administraţiei greoaie. Există o modestă colectare a impozitelor datorate, iar plafonarea preţurilor împiedică concurenţa; în prezent, această plafonare nu mai are justificare. Şi digitalizarea merge greu din cauza inerţiei birocratice.

Dna Marisa Tierno, din partea Comisiei Europene, a arătat că România este un exemplu privind avantajele aderării la UE şi astfel poate ajuta ţările limitrofe la integrare. A arătat că prioritate noii Comisii este creşterea concurenţei, a productivităţii muncii.

Dl Mihai Bordeianu, CEO Dacia Renault, a arătat că Dacia este cea mai importantă firmă din România, se află pe locul 3 în Europa la vânzări, în Italia chiar depăşind marca Fiat. Tipul Duster este cel mai vândut SUV din Europa. Dacia este prezentă pe 44 de pieţe, are 12.000 de angajaţi. Arată că trebuie gândită şi folosirea combustibililor sintetici, fără emisii de CO2, utilizabili de către motoarele clasice. Dar importăm de 3 ori mai multe maşini vechi, şi s-ar putea ca în 2-3 ani să avem cel mai mare parc auto uzat din UE.

Dl Marian Năstase, CEO ALRO, a atras atenţia asupra utilizării frecvente a aluminiului în industrie; clienţii Alro sunt  concernul german Krupp (armamente, căi ferate, etc.) şi concernul francez Dassault (aviaţie). Alro este cel mai mare consumator de electricitate din România. El vede programul Green Deal ca un mijloc de idependenţă energetică, prin decuplarea de la sursele de petrol şi gaz din Rusia.

Dl Răzvan Nicolescu, preşedintele Asociaţiei pentru energia curată şi combaterea schimbărilor climatice, a arătat că trebuie diversificate sursele de energie şi realizată interconectarea reţelelor naţionale.

Dna Maria Canedo, din partea Organizaţiei pentru cooperare economică şi dezvoltare, a arătat că România se apropie de aderarea la OECD şi apreciază realismul analizelor făcute de antevorbitori. OECD a făcut 150 de propuneri de modificări legislative care vor elimina obstacolele din calea liberei concurenţe.

În ce priveşte APC, am informat participanţii despre dificultăţile în utilizarea programelor informatice folosite de firmele prezente pe internet şi am mulţumit vorbitorilor pentru frecventa menţionare a intereselor consumatorilor.