De Paşte românii consumă cozonac din aluat congelat!

Într-un cozonac găsim până la 15 aditivi alimentari!

7 din 10 cozonaci conțin conservanți!

8 din 10 cozonaci conțin arome sintetice!

Unul din doi cozonaci conține acid citric!

Prețul unui cozonac variază de la 5 lei la 85 lei!

Conținutul de cacao la produsele analizate variază între 0,5% și 2%!

Conținutul de nucă la produsele analizate variază între 2,5% și 20%!

Conținutul de stafide la produsele analizate variază între 0,5% și 2%!

Conținutul de rahat la produsele analizate variază între 2% și 4%!

Conținutul de vișine confiate la produsele analizate variază între 1% și 3%!

Niciunul din produsele analizate nu respectă rețeta tradițională a cozonacului (făină tip 000, lapte dulce, zahăr, ouă, unt, umplutură de diferite tipuri).

Asociația Pro Consumatori (APC) – Vocea consumatorilor din România, singura organizație de utilitate publică în domeniul protecţiei consumatorilor, statut obținut prin H.G. nr. 1106/2005, organizație cu activitate neîntreruptă de peste 32 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor (www.apc-romania.ro), singura organizaţie din România care este membru în Organizația Europeană a Consumatorilor din anul 2005, a realizat un studiu privind calitatea a 43 de sortimente de cozonaci comercializate în marile lanțuri de magazine și cofetării. Au fost analizate următoarele sortimentele de cozonac: cu stafide și fructe glasate; cu nucă și cacao; cu rahat și cacao; cu nucă; cu stafide și cacao; cu stafide și bucăți de portocală; cu nucă și stafide; cu cremă de nuci; cu cremă caramel și cremă ciocolată; cu cremă de lapte-frișcă; cu cremă caramel; cu cremă de ciocolată-rom; cu nucă și vișine; fantezie; cu mac; cu rahat; cu rahat, stafide și cacao; cu stafide.

În afară de făină, zahăr, drojdie, sare iodată, în „cozonacul” industrial s-au identificat următoarele ingrediente: spărtură de soia, șrot de soia, făină de soia degresată, amidon din porumb, ou praf, pudră de albuș de ou, pesmet, fibre de cartofi, morcov negru, suc de vișine, oțet din vin, făină de orz, lapte praf, gluten din grâu, margarină, ulei de palmier, ulei de rapiță, enzime, drojdie comprimată, făină de porumb, griș de grâu, ouă praf, pudră de zer, conservanți, coloranți, agenți de îngroșare, agenți de umezire, emulsifianți, corectori de aciditate, stabilizatori.

În cele 43 de produse analizate s-au identificat 30 de aditivi alimentari (arome sintetice, mono și digliceride ale acizilor grași, acid ascorbic, sorbat de potasiu, acid citric, stearoil 2 - lactilat de sodiu, esteri ai acizilor mono și diacetil tartici cu mono si digliceridele acizilor grași, acid sorbic, carbonat de calciu, sirop de sorbitol, propionat de calciu, L-cisteina, caramel simplu, carmin, propilenglicol, alginat de sodiu, datem, briliant blue, caramel amoniacal, portocaliu annato, aceslufam K, ciclamat de sodiu, zaharină, antocianine, dioxid de titan, guma guar, benzoat de sodiu, carbonat de amoniu, citrate de sodiu).

Alternativa la cozonacul industrial este cozonacul tradițional atestat de Ministerul agriculturii, cum ar fi de exemplu cozonacul oșenesc care se pregătește mereu într-un loc cald, iar ingredientele trebuie să fie la temperatura camerei atunci când se prepară aluatul. În vasul de frământat se pun laptele, zahărul, uleiul și drojdia, se lasă la dospit circa o oră și jumătate, după care se adaugă ouăle bine bătute cu telul și făină, se frământă până ce se obține un aluat elastic care nu se lipește de mâini. Culoarea este rumenă, sunt bine crescuți, bine copți.

„Cozonacul de fabrică este proiectat pentru consumatorii de cozonac, o categorie niciodată clară ca structură și dimensiune. Se presupune obiectiv că în categoria respectivă au loc consumatori de ambele sexe, de toate vârstele, din toate straturile societății, de la cei mai sănătoși până la consumatori cu probleme grele de sănătate. Cozonacul de fabrică este un produs pentru altul, cel mai adesea necunoscut. Interesul celui implicat în afacere este orientat primordial către profit, apoi către imaginea firmei și numai pe urmă către satisfacția clientului. Afaceristul are grijă să nu intre în conflict cu terțul interesat (organisme cu atribuții în vegherea și controlul relațiilor dintre ofertă și cerere), iar în ce privește relația cu purtătorii cererii trebuie să țină cont de regimul reglementărilor, cel mai adesea plasate în zona limitărilor și interdicțiilor (să fie atenți ce să nu facă); doar agenții economici din zona de top sunt interesați de zona lucrurilor care trebuie făcute. Cozonacul de fabrică va conține, în cele mai multe cazuri, multe adaosuri tehnologice (E-uri) care să asigure vandabilitatea produsului (să-l facă atrăgător mai mult timp, deci să-i mențină prospețimea, să-i corecteze unele neajunsuri determinate de folosirea unor materii prime mai economice – lapte praf, praf de ouă etc., arome sintetice și altele asemenea), care lipsesc la cozonacul de casă." Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – ASE București.

„Cozonacul industrial este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea cozonacului tradițional. În compoziția acestuia există ingrediente care au denaturat rețeta acestui produs, cum ar fi: șrot de soia, spărtură de soia, făină de soia degresată, oțet din vin, fibre de cartofi, făină de porumb, amidon de porumb etc, la care se adaugă coloranți, conservanți, emulgatori, stabilizatori, agenți de îngroșare, agenți de afânare și îndulcitori artificiali. Le sugerez consumatorilor să cumpere cozonac numai după o atentă verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate și să fie circumspecți la anumite mențiuni care apar pe ambalajul produselor de acest tip cu scopul de a-i induce în eroare. Având în vedere denaturarea gravă a cozonacului de către industrie și nu numai, le recomand consumatorilor să consume numai alimente tradiționale (fără E-uri) atestate de Ministerul agriculturii pe care le pot găsi cu ușurință prin intermediul aplicației CPAC (Catalogul produselor alimentare certificate) pentru telefon pe care o pot descărca de pe App Store sau Google Play. Această aplicație conține 3.433 produse alimentare atestate și 1.131 de producători înregistrați. ” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

Știri

Fii alături de APC!

Fii alături de APC!

MONITORUL PRETURILOR

MONITORUL PRETURILOR

pag_apaConsumer Law ReadyECC-Net-Travel-App

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DLion MentorTomis NewsGradinite Bucuresti

Facebook

Parteneri

Cristina TenuInfluencerECC RomaniaZiarul de BucurestiComisia EuropeanaBEUCUniunea EuropeanaFundația Mâine va fi mai bineTrusted.roSeoMark