Escrocherii pe internet
Asociaţia noastră a participat, via online, la un atelier de lucru privind escrocheriile pe internet. Întâlnirea a fost organizată de DG CONNECT – Directoratul general pentru reţele de comunicare, conţinut şi tehnologie, din cadrul Comisiei Europene. Partea principală a constat din descrierea tipurilor de escrocherii care există în mediul digital. Le prezentăm în continuare, în speranţa că cititorii vor reacţiona cu atenţie mărită în faţa unor astfel de provocări. Am contribuit cu o serie de explicaţii şi definiţii referitoare la termenii utilizaţi în domeniul la care ne referim.
Escrocherii de investiții
Atrag victimele prin câștiguri financiare și oportunități profitabile.
Printre cele mai frecvente și în creștere rapidă escrocherii online din Europa, alături de escrocheriile de comerț electronic.
Diseminate în principal prin intermediul rețelelor sociale și al aplicațiilor de mesagerie, uneori pe motoarele de căutare.
Escrocherii cu investiții naționale și escrocherii cu criptomonede
Conduse de rețele criminale: Grupurile de crimă organizată operează majoritatea schemelor de escrocherie cu investiții.
Promovare bazată pe algoritmi: Reclame plătite și postări organice pe rețelele de socializare, amplificate de algoritmi bazați pe implicare. „Organic” se referă la orice conţinut distribuit gratuit pe profilul utilizatorului.
Urgență și exclusivitate: Stocul mic de produse și teama de a rata ocazia împing victimele să acționeze rapid.
Escrocherii cu investiții tradiționale
Tipuri comune de scheme: Scheme Ponzi (cum a fost la noi schema Caritas) și piramidale, acțiuni de bursă ieftine, oferte pre-IPO (înainte de listarea la bursă).
Model comportamental: Randamente garantate pentru un comision inițial sau o participație într-un fond activ fals.
Medii de diseminare: Reclame pe rețelele de socializare și motoarele de căutare, grupuri de mesagerie privată.
Escrocherii cu criptomonede
Tipuri comune de scheme: ICOS (o metodă de finanțare) false, NFTS (active digitale unice care demonstrează dreptul de proprietate asupra unui obiect), portofele (un instrument pentru a stoca, trimite și primi criptomonede), airdrop-uri (o metodă prin care se distribuie monede sau jetoane în mod gratuit), pool-uri de minare (o asociație colectivă de „mineri” care își unesc puterea de calcul pentru a-și crește șansele de a câștiga recompense), cadouri, pump-and-dump-uri (prețul unui activ este umflat artificial pentru ca apoi să fie vândut masiv, provocând prăbușirea prețului), memecoin-uri (criptomonedă care există exclusiv pentru divertisment și speculă financiară.)
Model comportamental: Promisiuni nerealiste de profit și marketing manipulativ psihologic.
Medii de diseminare: Reclame pe rețelele de socializare, rețele de socializare organice, grupuri de mesagerie privată cu conținut.
Escrocherii romantice (amoroase)
Construirea unor relații amoroase fictive cu intenția deliberată de a extrage bani, informații personale sau alte valori financiare de la victimă
Diseminate în principal prin intermediul rețelelor sociale și al aplicațiilor de mesagerie.
Escrocherii amoroase tradiționale și sextorsion (sex+extorsion: şantaj sexual)
Construit pe inginerie socială: Escrocii folosesc manipularea emoțională pentru a construi o relație pe parcursul a luni sau ani.
Caracteristici ale platformei valorificate: Conturi false, amplificare algoritmică, liste de urmăritori, funcționalități de mesagerie, partajare de videoclipuri și imagini
Structuri de crimă individuală sau organizată: Scăderea decalajului de gen între autori.
Escrocherii romantice tradiționale
Model comportamental: se stabilesc conexiuni romantice sau emoționale pentru a construi încredere pe perioade lungi de timp, apoi victimele sunt convinse să transfere voluntar bani.
Infractori: Moderatori de chat recrutați de rețele criminale pentru a gestiona conversațiile cu victimele.
Sextorsion
Model comportamental: Pretind că posedă materiale porno explicite (imagini/videoclipuri) și amenință că le vor dezvălui dacă nu se efectuează plata.
Ciclul extorcării: Victimele pot fi constrânse să producă materiale explicite noi, prelungind ciclul de viață al escrocheriei.
Ademenire în escrocherie romantică
Un model hibrid care combină escrocheriile romantice și cele de investiții
1. Înșelătorie relațională
Mecanism principal: Escrocii romantici construiesc o relație emoțională intimă, de încredere. Se bazează pe manipulare emoțională prelungită, menținând de obicei o implicare activă mult mai mult timp decât frauda romantică standard.
2. Extragerea investițiilor
Ademenire în investiții: Victimele sunt canalizate către scheme frauduloase de fonduri, în principal platforme de criptomonede false, odată ce se stabilește dependența emoțională.
Escrocherie concepută și operată de rețele structurate de criminalitate cibernetică.
Escrocherii de comerț electronic
Atrage victime prin prețuri mici, câştiguri miraculoase sau acces exclusiv.
Printre cele mai frecvente escrocherii online din Europa, alături de escrocheriile de investiții.
Diseminate în principal prin intermediul rețelelor sociale, motoarelor de căutare și piețelor online.
Produse nelivrate și bunuri contrafăcute
Conduse de rețele criminale: Grupările de crimă organizată operează pe scară largă, puternic structurate în afara UE.
Promovare bazată pe algoritmi: Exploatarea reclamelor plătite, a conținutului efemer și a manipulării rezultatelor căutării generează trafic la scară largă.
Urgență și familiaritate cu marca: Activitatea escrocilor crește în jurul sărbătorilor majore de vânzare cu amănuntul [Black Friday, Crăciun], pretinzând că stocul de produse este pe sfârşite.
Produse sau servicii nelivrate
Operare: Magazine online false care imită interfața și designul firmelor legitime.
Model comportamental: Prețuri incredibil de mici și urgență artificială; se cer plăți în avans, apoi magazinele dispar.
Medii de diseminare: Publicitate plătită pe motoarele de căutare și pe rețelele sociale, conținut organic pe rețelele sociale.
Bunuri contrafăcute
Operare: Produse contrafăcute vândute prin intermediul magazinelor online false, deservind atât cumpărătorii înșelați, cât și cumpărătorii complici.
Model comportamental: Exploatează familiaritatea cu marca și utilizează recenzii false pentru a manipula victimele.
Medii de diseminare: Reclame pe rețelele sociale, conținut efemer, link-uri ascunse pe piețe autentice.
Escrocherii legate de sănătate și wellness
Operare: Medicamente, dispozitive și cosmetice nereglementate, comercializate cu afirmații false. Gestionate de rețele de infractori cu expertiză tehnică, juridică și financiară.
Reclame frauduloase în domeniul sănătății, publicate la scară largă prin intermediul rețelelor de socializare. Verificări ale identității agenților de publicitate abuzate prin declararea unor șiruri de caractere aleatorii.
Tactici înșelătoare
Influenceri plătiți pentru a promova produse frauduloase de wellness.
Deepfake-uri și medii false generate de IA se dau drept autorități sanitare și celebrități.
Imagini înainte/după generate de IA și apeluri de urgență care exploatează anxietățile legate de sănătate.
Linkuri ascunse: linkul afișat diferă de destinația reală.
Escrocherii cu abonamente
Momeala: Reclamele plătite vizează victimele care caută servicii legitime.
Capcana: Perioadele de probă gratuite și „dark patterns” fac din înscriere o opțiune implicită. („Dark patterns” - sau modele obscure / capcane de design - reprezintă tactici de programare pentru a manipula utilizatorii să facă lucruri pe care nu intenționau să le facă, cum ar fi să cumpere produse mai scumpe, să se aboneze la servicii ascunse sau să își cedeze datele personale).
Taxa: Facturarea se repetă lunar, adesea fără un consimțământ clar.
Blocarea: Anularea este ascunsă în spatele unor mesaje de eroare și a unor meniuri confuze.
Escrocherii cu bilete la evenimente
Vânzări de bilete false - cumpărătorii nu primesc nimic sau bilete false/furate.
Vizează evenimente populare, cu casa închisă, precum Jocurile Olimpice sau turnee majore.
Impulsionat de reclame plătite pe rețelele de socializare și motoarele de căutare.
Cum sunt agăţate victimele: Sunt exploatate deficitul real de bilete și urgența. Vânzătorii neautorizați îi depășesc pe vânzătorii oficiali în rezultatele căutărilor sponsorizate. Vânzările se mută în mesaje private, în afara platformei.
Escrocherii artificiale de streaming
Inflație de mesaje indusă de boți: („Boți”- pluralul de la bot, prescurtare de la robot - reprezintă aplicații software automatizate care execută sarcini repetitive pe internet mult mai rapid decât ar putea să o facă un om). Boții generează vizualizări, aprecieri, comentarii și urmăritori (followers) false pentru a simula popularitatea.
Bariere reduse la intrare: Instrumente de viewbotting („Viewbotting” reprezintă o practică frauduloasă prin care se folosesc programe automatizate – boți - pentru a crește artificial numărul de vizualizatori live sau de vizualizări pe platformele de streaming și video) și servicii de conturi false disponibile comercial; promovate prin cursuri online accesibile.
Exploatarea monetizării: Modelele de venituri bazate pe performanță sunt manipulate direct.
Impactul veniturilor din publicitate: Indicatorii măriţi artificial distorsionează volumul veniturilor din publicitate și vizualizarea campaniilor plătite.
Escrocherii cu asigurări și escrocherii cu împrumuturi și credite
Ambele tipuri de escrocherii profită de nevoile financiare urgente ale victimelor. Rezultatele căutărilor duc la site-uri false de comparare, care direcționează victimele către oferte frauduloase. IA crește sofisticarea, acoperirea transfrontalieră și amploarea operațiunilor frauduloase.
Escrocherii cu împrumuturi și credite
Operare: Oferte frauduloase care promit credit fără verificări și cu termeni favorabili; comisioane în avans colectate după o aprobare fictivă.
Profil de risc comun: Aceleași platforme și factori de risc ca alte escrocherii de comerț electronic.
Medii de diseminare: publicitate plătită pe rețelele sociale, mesaje directe nesolicitate, rezultate ale căutării manipulate.
Escrocherii cu asigurări
Operare: Certificate false sau nevalide vândute prin trei modele: documente falsificate prin IA, polițe cu detalii falsificate sau scheme de tip „cumpără și apoi anulează”.
Model emergent: Model concentrat în prezent în Regatul Unit și Irlanda.
Medii de diseminare: Postări organice pe rețelele sociale, rezultate ale căutării sponsorizate.
Escrocherii cu închirieri
Închirieri de apartamente de vacanță: anunțuri false cu fotografii furate, colectarea avansului, proprietate inexistentă sau denaturată.
Închirieri pe termen lung: uzurparea identității proprietarului, colectarea avansului.
Operare: Crearea de conturi false sau deturnarea conturilor legitime. Utilizarea mesageriei oficiale în aplicație cu detalii precise ale rezervării. Redirecționarea către pagini de plată clonate pentru a colecta date financiare. Încrederea și credibilitatea platformei devin instrumentul escrocheriei.
Escrocherii privind angajări și colaborări
Scheme frauduloase în care infractorii se prezintă drept angajatori, recrutori sau colaboratori de afaceri pentru a înșela victimele, făcându-le să creadă că au obținut un loc de muncă legitim sau o oportunitate comercială.
Diseminate în principal prin intermediul rețelelor sociale și al platformelor profesionale de recrutare.
Escrocherii cu locuri de muncă false și recrutare prin intermediul money mule
„Money mule” („carăuș de bani”): o persoană care își folosește contul bancar personal pentru a primi și a transfera mai departe bani proveniți din activități ilegale.Este o metodă de spălare de bani prin care rețelele de crimă organizată (hackeri, escroci) își ascund urmele. Ei evită astfel ca autoritățile sau poliția să ajungă direct la liderii rețelei.
Exploatarea platformelor de recrutare: Postările frauduloase se amestecă cu cele legitime
Oferte prea bune ca să fie adevărate: Venituri mari, efort redus, fără calificări profesionale.
Tactici de presiune: Decizii rapide, fără interviuri sau referințe.
Escrocherii cu locuri de muncă false
Operare: Escrocii se dau drept recrutori și plasează anunțuri online pentru posturi false.
Taxe în avans: Victimele sunt obligate să plătească în avans pentru taxe administrative sau pentru integrare.
Medii de diseminare: Postări false de recrutare sau mesaje private pe platformele de recrutare.
Recrutare prin intermediul money mule
Operare: Organizațiile de crimă organizată recrutează victime pentru a muta fonduri ilicite. Victimele nu sunt conștiente de operațiunile infracţionale.
Inginerie socială: Victimele sunt atrase prin promisiuni de randamente mari și conținut luxos.
Medii de diseminare: Platforme de recrutare, postări și pagini organice pe rețelele sociale, mesagerie privată.
Mesaj direct către boții de colaborare
Escrocii folosesc boți și conturi false pe platformele de socializare pentru a contacta creatorii de conținut. Volumul este facilitat de crearea ușoară a contului.
Funcțiile de mesagerie directă permit contactarea creatorilor pe scară largă, cu efort minim. Victimelor li se cere să plătească în avans pentru transport, mostre de produse sau materiale promoționale. După plată, profilul escrocului dispare; produsele nu sunt livrate niciodată sau sunt de calitate foarte scăzută.
Escrocherii cu câștiguri neașteptate
Victimelor li se promite că primesc o recompensă financiară sau un premiu neprevăzut. Plata în avans a unei taxe, taxe administrative, costuri sau costuri de procesare. Diseminate în principal prin intermediul rețelelor sociale și al serviciilor de mesagerie.
Extragerea comisioanelor în avans
Victimele sunt ademenite cu câștiguri, drepturi sau oferte fictive, apoi li se cere să plătească comisioane sau să furnizeze informații financiare.
Uzurpare de identitate și instrumente interactive
Se construieşte credibilitate cu ferestrele pop-up, jocurile false, chestionarele și uzurparea identității unor entități de încredere.
Concursuri și premii false
Victimele sunt convinse că au câștigat un premiu sau un cadou; li se solicită date personale sau o plată în avans pentru a obţine.
Moștenire și loterie
Mesaje neașteptate care pretind că victima are dreptul la o sumă mare - moștenire, donație sau câștiguri la loterie.
Escrocherii cu jocuri de noroc
Cazinouri online frauduloase, pariuri sportive sau jocuri care pretind acces privilegiat sau câștiguri garantate.
Escrocherii cu rambursări
Cereri false de rambursări de la instituții guvernamentale; victimele plătesc în avans „costuri administrative”.
Escrocherii cu licitații ieftine
Se percep taxe nerambursabile pentru articole promovate atractiv la prețuri mici.
Escrocherii legate de organizații caritabile și ajutor în caz de dezastru
Infractorii solicită donații de la public, profitând de momentele de empatie publică sporită. Victimele sunt înșelate să creadă că contribuțiile lor vor sprijini eforturile de ajutorare. Diseminat în principal prin intermediul rețelelor de socializare.
Escrocherii caritabile și crowdfunding fraudulos
Crowdfunding-ul (finanțarea participativă) este o metodă prin care antreprenorii, creatorii sau organizațiile strâng fonduri pentru proiectele lor direct de la public, folosind platforme online. În loc să apeleze la o bancă sau la un investitor, proiectul este susținut de un număr mare de persoane care contribuie cu sume mici de bani.
Exploatarea empatiei umane: Ambele tipuri de escrocherii valorifică reacțiile emoționale ale victimelor. Escrocii folosesc uzurparea de identitate pentru a se prezenta drept victime legitime.
Scalabilitate activată de IA generativă (o tehnologie capabilă să creeze conținut nou-nouț - text, imagini, muzică, cod de programare sau video - pe baza instrucțiunilor primite de la utilizator): IA generativă crește sofisticarea, acoperirea transfrontalieră și amploarea operațiunilor frauduloase.
Escrocherii caritabile
Operare: Infractorii exploatează crizele (de exemplu, COVID-19) pentru a se prezenta drept organizații caritabile, solicitând donații.
Legitimitate instituțională: Escrocii se dau drept organizații legitime pentru a atrage mai multe victime.
Medii de diseminare: Postări organice pe rețelele sociale.
Crowdfunding fraudulos
Operare: Campanii false de strângere de fonduri pentru cauze precum acțiuni umanitare, ajutor de urgență sau proiecte personale.
Componentă de sănătate: Escrocii folosesc adesea boli fictive pentru a atrage donatori.
Medii de diseminare: Postări organice pe rețelele sociale, care redirecționează către platforme externe de crowdfunding.
***
În final, facem internauţilor o singură recomandare, binecunoscută şi îndelung promovată: dacă e prea frumos, atenţie mărită! Diversele autorităţi ale statului pot fi anunţate despre diversele situaţii de escrocherie, dar şansele ca autorii să fie identificaţi sunt foarte mici, pentru cu escrocii nu rămân mult timp pe internet; ei revin eventual după câteva zile sau săptămâni, ori apar sub o altă formă. Nu vor dispărea niciodată, pentru că ilustrează acea parte a firii umane care exploatează naivitatea celor creduli.
