Inflaţie pe furiş

INFLAŢIE PE FURIŞ

Revista britanică „Economist” a publicat predicţiile pentru anul 2024. Între acestea, ne-a atras atenţia un articol care interesează o asociaţie de consumatori. Este vorba despre diversele metode cu care firmele contribuie la creşterea preţurilor, metode care adaugă, s-ar zice pe furiş, noi costuri care cresc preţurile produselor sau serviciilor scoase la vânzare. Urmează întrebarea: astfel de metode se vor aplica şi în anul viitor?

Să vedem: autorul ne arată că „nu există, așa cum le place economiștilor să spună, un prânz gratuit. Cu toate acestea, cumpără-ți prânzul într-un McDonald's și s-ar putea să descoperi că nu există nici gust gratuit: aceste restaurantele au acum, în unele țări, preţ separat pentru ketchup și alte condimente.”

Sunt trecute apoi în revistă felurite ilustrări în care se regăseşte această „tehnică de dezlegare” – şmecherie iniţiată de multă vreme de companiile aeriene low-cost. Acestea „au început să perceapă taxe suplimentare pentru lucrurile care înainte erau incluse în preţul biletului, cum ar fi mâncarea și bagajele de cală. Apoi au venit taxele pentru alegerea scaunului sau pentru orice geantă de cabină mai mare decât un ciorap umplut cu lenjerie de corp.” Mai departe:

Unele companii aeriene aplică acum o „taxă de dezvoltare tehnologică” pentru privilegiul de a rezerva biletul online, care, în mod ciudat, depinde de distanța parcursă – calculatoarele pasămi-te trebuie să lucreze mai mult pentru a emite bilete pe distanțe mai lungi.
Alții pun la plată tipărirea cărților de îmbarcare, formalităţile de check-in la aeroport sau o pătură în timpul zborului. Nu ne-am mira, spune autorul, ca firmele să vândă bilete pentru autobuzul de transfer către avion, să perceapă un comision pentru fiecare haină purtată sau să taxeze utilizarea toaletei. (Șeful Ryanair, Michael O'Leary, vorbea odată de ultima variantă.)
Mai aflăm că hotelurile și stațiunile percep adesea o „taxă de check-in”, localurile care vând hrană la pachet - o „taxă de ambalare”, iar firmele unde comandaţi o maşină cu şofer - o „taxă de siguranță”. Airbnb, o platformă de închiriere pe termen scurt, a fost criticată pentru că a adăugat taxe excesive pentru curățenie.
BMW a introdus o taxă lunară de 18 dolari pentru a activa încălzitoarele de scaune, sau cu acces „nelimitat” pentru o taxă unică de 415 dolari, iar Mercedes-Benz percepe 60 de dolari pe lună pentru opțiunea de a mări accelerația la vehiculele electrice.
(Autorul extrapolează moda: „Imaginați-vă dacă aceste invenţii prind: vrei să foloseşti zoom-ul când faci poze cu telefonul? Plăteşte. Vrei să foloseşti cuptorul la temperatura maximă? Ne pare rău, este doar pentru clienţii premium.”)

Asociaţiile de consumatori au atras de mult atenţia asupra „preţurilor dinamice”, care se schimbă de la un moment la altul. Ştim cu toţii că preţul camerei de hotel se schimbă în funcţie de sezon, dar poate nu ştiaţi că Uber are preţuri mai mari în orele când cererea este mare. Articolul ne informează că recent un lanț de pub-uri britanice a anunțat că halbele de bere vor costa mai mult seara și în weekend, sau în timpul marilor evenimente sportive.

Şi problema bacşişului este inclusă în creşterea preţurilor. Aflăm că sunt situaţii în care bacşişul este inclus automat pe nota de plată, nu doar la restaurant, ci şi la magazine, la automatele cu autoservire sau la pagini de internet. Sau la firmele care livrează mâncare acasă, prin binecunoscuţii biciclişti.

Predicţiile pentru anul 2024 nu sunt încurajatoare: „tehnicile de inflaţie pe furiş au, în mod clar, viitorul înainte. Așteptați-vă să vă înfuriaţi şi mai mult în 2024.”

Rămâne să ne întrebăm dacă întâlnim şi pe piaţa românească astfel de metode. Parcă le cam întâlnim ...