Lămâile tratate cu orthophenylphenol ne pot îmbolnăvi de cancer la vezica urinară!

9 din 10 lămâi provin din Turcia!

Veganii să evite lămâile ceruite cu E904, o răşină secretată de insecta kerria lacca!

Asociația Pro Consumatori, organizaţie certificată de Guvernul României în anul 2005 ca fiind de utilitate publică, urmare a solicitărilor de informare venite din partea a zeci de consumatori cu privire la calitatea şi siguranţa lămâilor comercializate în unele structuri comerciale de tip hipermarket şi nu numai, a realizat o investigaţie cu privire la oferta de lămâi existentă în diverse spaţii comerciale.

Experţii APC au găsit la vânzare lămâi având ca ţară de origine Turcia, iar unele loturi din această ţară erau tratate cu trei tipuri de pesticide, respectiv orthophenylphenol, tiabendazol şi imazalil.

În ceea ce priveşte fungicidul orthophenylphenol, o serie de studii care pot fi consultate pe site-ul National Library of Medicine-National Center for Biotechnology Information, din Statele Unite ale Americii, arată că această substanţă este carcinogenă. Studiile realizate pe şoareci în hrana cărora a fost adăugat orthophenylphenol le-a cauzat acestora cancer la vezica urinară. Imazalilul poate produce cancer hepatic și de tiroidă, fiind un iritant puternic pentru ochi. Limita maxim admisă de Imazalil pentru citrice este de 5 mg/kg.Perioada de înjumătățire a cantității de imazalil aplicată pe citrice variază între 12 şi 20 săptămâni în funcţie de soiul de citrice.  Doza maximă de imazalil stabilită de WHO (Organizația Mondială a Sănătății) pentru oameni este de 0,03mg/kg corp pe zi. Tiabendazolul este clasificat ca fiind pesticid toxic, iar efectele supraexpunerii acute la acest fungicid includ amețeli, anorexie, greață, vărsături, mâncărime, erupții cutanate, frisoane și cefalee. Până la 89% din cantitatea inițială de fungicid aplicată pe citrice rămâne la nivelul cojii, în timp ce diferenţa până la 100% ajunge în interiorul fructului. În comerț se găsesc și lămâi ceruite cu E904 și E914. E904 Shellac (șelac) este o rășină secretată de insecta numită kerria lacca și se folosește pentru a da strălucire lămâilor, produce iritații la nivelul pielii.  

E914 ceară de polietilenă oxidată. Având în vedere că această ceară este de origine petrochimică, este recomandată evitarea sa sau spălarea mâinilor după ce ați decojit fructele tratate.

La nivelul Uniunii Europene există Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (SRAAF), unde punctele naţionale de contact din fiecare ţară membră transmite alerte în situaţiile în care sunt descoperite în urma analizelor de laborator reziduuri de pesticide peste limita maxim admisă de normele europene.

Pesticidele sunt substanțe sau combinații de substanțe care au efecte negative pentru dăunătorii vii ai omului și ai resurselor necesare vieții omului, în special cei din agricultură și zootehnie. Din categoria generică a pesticidelor fac parte următoarele substanţe chimice: erbicide, fungicide, insecticide, acaricide, nematicide, moluscicide, rodenticide, regulatori de creștere, repelenți, rodenticide și biocide.

În pesticide sunt încorporate ingrediente biologic active, foarte toxice, care, din păcate, acționează și asupra componentelor vii nedăunătoare, fiind deci periculoase pentru mediu și pentru om, motiv pentru care fac obiectul unor reglementări numeroase. Unele pesticide își diminuează potențialul în timp, dar continuă să fie eficiente câteva zile, săptămâni sau luni de la aplicarea lor.

Printre efectele cele mai cunoscute ale pesticidelor asupra sănătății oamenilor sunt indicate cloracneea (acnee cu erupții cutanate, cauzată de clor) – în cazul pesticidelor organoclorurate, dar și dezorientarea, anxietatea, depresia și chiar comportamentul paranoid – în cazul pesticidelor organofosforice. Diverse alte pesticide sunt responsabile pentru o gamă largă de efecte: slăbiciune, tremur, spasme musculare, crampe, transpirație, vărsături, respirație grea, vedere încețoșată, pierderea cunoștinței și chiar deces.

Pe lista celor mai periculoase pesticide folosite în lume regăsim: DDT (diclor-difenil-tricloretan), care are zeci de denumiri comerciale, cu o largă arie de acțiune și foarte eficient dar foarte periculos, interzis în multe țări; heptaclorul, care se concentrează în țesuturile grase; aldrinul și dieldrinul, care rezistă în mediu mulți ani; endrinul, care persistă în sol peste 12 ani; hexaclorbenzenul, care trece lejer prin placentă de la mamă la făt; dioxinele și furanii, foarte periculoase prin instalarea de defecte genetice și mortalitatea embrionilor, detectate până și la organismele de la polii planetei. Cum dieta modernă se bazează major pe consumul de fructe proaspete, este de înțeles că riscul pătrunderii unor cantități mari de pesticide în corpul uman este cât se poate de îngrijorător.

Printre măsurile de prevenire a acestor efecte, cea mai comună și comodă este spălarea fructelor înainte de consum, majoritatea pesticidelor cu care vin în contact aceste produse având proprietatea de a trece, într-o anumită măsură, în apa de spălare. O altă măsură, relativ comodă, constă în alegerea atentă a mărfii, situație care impune însă o minimă cunoaștere a caracteristicilor acesteia. Un sfat vechi referitor la fructe sugera că acolo unde există semne de viață în fruct (un măr viermănos, adică) e semn că produsul e „bio“. Numai că, de mai mulți ani, toate fructele comercializate sunt „de post“, semn al alinierii la o cerință explicită de salubritate din partea consumatorilor, salubritate care are însă un preț pentru sănătate. În contextul completat cu problematica organismelor modificate genetic – OMG, au apărut sfaturi care invită consumatorul la evitarea fructelor cu aspect impecabil și alegerea acelora care au mici semne ale vizitei vreunei insecte sau alte vietăți. Tot legat de aceste sfaturi atrage atenția îndemnul de a curăța  fructele de coajă, ca măsură a diminuării conținutului de pesticide introduse în organism, plecând de la ideea că cel mai mare conținut de pesticide este localizat în coajă. Or, trebuie considerat și faptul că în coajă sunt concentrate mare parte a conținuturilor de vitamine și de minerale atât de valoroase pentru consumator. Din aceste alăturări de reguli, a rezultat că spălarea fructelor și legumelor este bine să se facă temeinic, chiar cu o perie (unde este posibil), în apă rece (fără produse de spălare!), apoi menținerea produselor spălate în apă rece încă 1-2 minute; sfatul de a adăuga puțin bicarbonat de sodiu în apa de repaus este pertinent, la fel ca și cel de a pune puțin oțet în apa respectivă. Stratul de ceară de pe lămâi se îndepartează prin scufundarea lor timp de 20-30 de secunde în apă caldă la temperatura de 75-80 de grade celsius, urmată de o spălare energică cu apă rece și lăsarea lor în apa rece timp de câteva minute. Alternativa la lămâile stropite cu pesticide și acoperite cu ceară o constituie lămâile eco, prețul  acestora este mai mare de 1,3 -1,5 ori față de cel al lămâilor tratate cu pesticide

„Câți consumatori țin seama de avertizările asupra pericolelor din fructele de extrasezon, de faptul că aproape fără excepție fructele în extrasezon sunt în multe cazuri OMG și sunt intens tratate chimic și fizic. Dar sunt mulți consumatori care au nedumeriri legate de lipsa gustului, a savorii, a dulceții etc. din fructele atât de arătoase. Cei care se informează află că cele mai multe fructe OMG sunt proiectate să reziste atacului diverșilor dăunători și să asigure producții mari (sacrificând caracteristicile de consum), că transportul la temperaturi scăzute pe durate mari de timp prilejuiește modificări ireversibile în conținutul de zahăr (și implicit gustul) unor fructe, că tehnicile de iradiere și tratare cu pesticide au efecte devastatoare pentru sănătatea consumatorilor etc.” Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE București.

“Foarte multe femei, dar şi persoane în varstă obişnuiesc să consume ceai în care adaugă şi o felie subţire de lămâie pentru a îmbunătăţi această băutură din punct de vedere olfactiv. Din păcate, cei care au această obişnuinţă de consum nu fac verificări înainte de a cumpăra acest fruct în privinţa substanţelor chimice aplicate pe lămâi după recoltare. Informațiile prezentate consumatorului în marile magazine, de tip hipermarket, cu privire la lămâile aflate la vânzare, se referă doar la: țara de origine, clasa de calitate și prețul per unitatea de vânzare iar informațiile privind tratamentele chimice aplicate după recoltare sunt menţionate pe o etichetă minusculă aflată pe ambalajul colectiv. Pentru consumatori, în special pentru cei vulnerabili (copii, femei însărcinate, vârstnici și cei cu afecțiuni medicale cronice), sunt importante informațiile referitoare la tratamentele chimice aplicate lămâilor după recoltare. Această categorie  de informaţii îi poate ajuta să facă alegeri în cunoștință de cauză și să evite anumite afecțiuni medicale generate de aceste substanțe chimice. Totodată, instituțiile statului, respectiv Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională Fitosanitară, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu aduc la cunoștința consumatorilor rezultatele acțiunilor de control întreprinse, nu se implică în campanii de informare și educare prin intermediul cărora consumatorii să fie informați despre efectele nocive asupra sănătății a acestor pesticide, despre infrastructura existentă la nivel național etc. Dacă consumatorii ar fi educați în acest sens, ar putea să capete deprinderi privind solicitarea de informații de acest tip, ar putea face alegeri conștiente, numai în funcție de absența încărcăturii chimice a lămâilor în particular şi a fructelor la modul general.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte Asociația Pro Consumatori.

 

Știri

MONITORUL PRETURILOR

MONITORUL PRETURILOR

pag_apaConsumer Law ReadyECC-Net-Travel-App

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DLion MentorTomis NewsGradinite Bucuresti

Facebook

Parteneri

Cristina TenuInfluencerECC RomaniaZiarul de BucurestiComisia EuropeanaBEUCUniunea EuropeanaFundația Mâine va fi mai bineTrusted.roSeoMark