Nani, nani, gaz metan!

Gingaşele cuvinte din titlu aparţin lui Marin Sorescu şi se găsesc în volumul de parodii „Singur printre poeţi”, cu care a debutat în 1964. Nu avea cum să ştie că ele se potrivesc şi situaţiei din 2023, dar cu un alt sens.

Aflăm dintr-un articol de presă că „Metanul este un gaz cu efect de seră puternic, devansat doar de dioxidul de carbon din punctul de vedere al contribuţiei globale la schimbările climatice. Potrivit US Environmental Protection Agency, metanul este responsabil pentru aproximativ o treime din încălzirea climatică actuală”. https://adevarul.ro/economie/

Şi pentru că nimic nu este azi mai important decât schimbările climatice, se preconizează măsuri severe pentru reducerea emisiilor de gaz metan. Aţi zice că este o chestiune care interesează industria petrolieră, dar vă înşelaţi. Pe lângă aceasta, sunt implicaţi şi producătorii de lactate. Nu, laptele nu contribuie la schimbările climatice, ci vacile. Explică autoarea: „Bălegarul și râgâitul vacilor produc 30% din emisiile de metan”. La întrunirea privind schimbările climatice COP28 din Dubai, cele şase companii membre ale Dairy Methane Action Alliance vor elabora planuri de acţiuni în domeniul metanului. (Să amintim că la conferinţă participă 90.000 de oficiali şi activişti care cu siguranţă nu au venit nici pe jos, nici cu barca cu pânze, ci cu vehicole care, vai, emană bioxid de carbon). Acţiunile îşi propun, declară companiile de lactate, administrarea în alimentaţia vacilor de aditivi care vor reduce eructaţiile şi, adăugăm noi, flatulenţele, pe nedrept ignorate.

Dar ce alte acţiuni se pot întreprinde pentru reducerea emisiilor de metan? Ştim foarte pertinent din programul Green Deal al Comisiei Europene: reducerea numărului de vaci şi trecerea la o dietă care să conţină mai puţină carne. Iar aici ne întâlnim cu interesele consumatorilor şi se clarifică scopul intervenţiei noastre. (https://adevarul.ro/economie/ue-trebuie-sa-reduca-numarul-de-vaci). Aşadar, un mare pericol pentru planetă îl constituie consumatorul de produse lactate şi carne. Ca urmare, este timpul să-l educăm să-şi schimbe obişnuinţele alimentare, să treacă la o hrană „mai sănătoasă” – prin care se înţelege bazată eminamente pe produse vegetale. Dar nici aici nu e pace sub măslini: vegetalele se obţin în cantităţi suficiente folosindu-se pesticide şi îngrăşăminte chimice, care şi ele agresează planeta - deşi au eliminat foametea din India şi Africa. Complicat! Ca să nu mai spunem că „la nivel mondial, producţia de alimente este responsabilă pentru o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră.” Grav! Aşteptăm apelul ecologist corespunzător: consumatori, mâncaţi mai puţin!

În încheiere, ne permitem o modestă propunere: până la rezolvarea situaţiei gazului metan, poate s-ar găsi soluţii pentru încetarea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, unde se produc enorme cantităţi de poluanţi, despre care ecologiştii nu spun nimic.