Fructele și legumele autohtone consumate de români conțin pesticide!

Într-un fruct/legumă cumpărat/ă din hipermarket/piață agroalimentară pot să existe până la 7 tipuri de pesticide!

42% din fructele autohtone analizate în anul 2015 au fost depistate cu reziduuri de pesticide.

18% din legumele autohtone analizate în anul 2015 au fost depistate cu reziduuri de pesticide.

48% din fructele autohtone analizate în anul 2014 au fost depistate cu reziduuri de pesticide.

35% din legumele autohtone analizate în anul 2014 au fost depistate cu reziduuri de pesticide.

Pesticidele sunt substanțe sau combinații de substanțe care au efecte negative pentru dăunătorii vii ai omului și ai resurselor necesare vieții omului, în special cei din agricultură și zootehnie. În pesticide sunt încorporate ingrediente biologic active, foarte toxice, care, din păcate, acționează și asupra componentelor vii nedăunătoare, fiind deci periculoase pentru mediu și pentru om, motiv pentru care fac obiectul unor reglementări numeroase. Unele pesticide își diminuează potențialul în timp, dar continuă să fie eficiente câteva zile, săptămâni sau luni de la aplicarea lor. Multe pesticide moderne nu persistă pentru mult timp în mediul înconjurător. Ele acționează rapid și sunt apoi reduse la substanțe netoxice prin procese de mediu sau microbiene. Acest fapt ajută la prevenirea și acumularea lor în culturi sau organisme care nu sunt vizate. Rapiditatea unui pesticid de a se descompune depinde de proprietățile sale chimice, de aplicare și de modul de distribuire, precum și de factorii de mediu, cum ar fi temperatura, umiditatea, pH-ul solului și potențialul biodestructiv al solului (disponibilitatea de microorganisme specifice active).

Printre efectele cele mai cunoscute ale pesticidelor asupra sănătății oamenilor sunt indicate cloracneea (acnee cu erupții cutanate, cauzată de clor) – în cazul pesticidelor organoclorurate, dar și dezorientarea, anxietatea, depresia și chiar comportamentul paranoid – în cazul pesticidelor organofosforice. Diverse alte pesticide sunt responsabile pentru o gamă largă de efecte: slăbiciune, tremur, spasme musculare, crampe, transpirație, vărsături, respirație grea, vedere încețoșată, pierderea cunoștinței și chiar deces.

Pe lista celor mai periculoase pesticide folosite în lume regăsim: DDT (diclor-difenil-tricloretan), care are zeci de denumiri comerciale, cu o largă arie de acțiune și foarte eficient dar foarte periculos, interzis în multe țări; heptaclorul, care se concentrează în țesuturile grase; aldrinul și dieldrinul, care rezistă în mediu mulți ani; endrinul, care persistă în sol peste 12 ani; hexaclorbenzenul, care trece lejer prin placentă de la mamă la făt; dioxinele și furanii, foarte periculoase prin instalarea de defecte genetice și mortalitatea embrionilor, detectate până și la organismele de la polii planetei.

Pesticidele ajung în corpul omului pe multe căi, cele mai importante fiind consumul de alimente tratate / contaminate cu pesticide, consumul de apă potabilă contaminată, pătrunderea prin respirație și absorbția prin piele; consumul de alimente este de departe calea cea mai importantă, cu mult peste consumul de apă și respirație. Cum dieta modernă se bazează major pe consumul de fructe și legume proaspete, este de înțeles că riscul pătrunderii unor cantități mari de pesticide în corpul uman este cât se poate de îngrijorător.

Pesticidele moderne, răspândite masiv în perioada interbelică, sunt produse chimice de sinteză, de mare complexitate, cu proprietăți numeroase, dintre care cele nedorite sunt cunoscute după mulți ani de utilizare. Fiind produse noi pentru mediu și pentru om, nu se degradează sau se degradează foarte lent de către enzimele natural existente în natură, acumulându-se în sol, plante și organisme, proprietate numită remanență.  Când aceste „rezervoare“ constituie verigi ale lanțurilor trofice, se petrece fenomenul de acumulare progresivă, la rate din ce în ce mai mari, către verigile finale. Cea mai mare concentrație se găsește în veriga finală – omul.

Se vorbește despre un efect toxic direct al pesticidelor (când efectele produse sunt repede vizibile) și despre un efect toxic indirect (când efectele sunt mai târzii și generate de substanțe provenite din prelucrarea pesticidelor de către organism; aceste efecte sunt cunoscute tardiv și sunt foarte grave – malformații, mutații, sterilitate, cancer). Studii mai vechi și mai noi pun în evidență degradarea sistemului reproducător la animale și la om ca urmare a contaminării cu pesticide. Atrazina, unul din cele mai mult folosite erbicide fusese dovedită ca fiind un factor de provocare a anomaliilor sexuale (alterând semnalele hormonale în celulele umane), mai recent fiind incriminată pentru fenomenul de feminizare a bărbaților.

Pentru a vedea cât de bine comunică instituțiile statului cu reprezentanții consumatorilor, precum și protecția asigurată consumatorilor, am realizat următorul demers instituțional. În data de 12 iulie 2016 am solicitat Autorității Naționale Sanitară Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor să răspundă la următoarele întrebări:

  • dacă A.N.S.V.S.A. efectuează controale privind cantitatea de pesticide din legumele și fructele autohtone, comercializate în piețele agroalimentare;

  •  dacă A.N.S.V.S.A. efectuează controale privind cantitatea de pesticide din legumele și fructele provenite din import, atât din statele membre UE, cât și din statele non UE;

  • dacă A.N.S.V.S.A. efectuează controale tematice la suprafețele cu fructele/legumele cultivate  de către producătorii români;

  • dacă producătorii români au obligația de a ține un registru privind tratamentele efectuate asupra legumelor/fructelor.

ANSVSA ne-a raspuns la întrebările de mai sus în data de 18 august 2016.

Totodată, Asociația Pro Consumatori a solicitat în data de 13 iulie 2016 Ministerului Agriculturii să răspundă la următoarele întrebări:

  • dacă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile de specialitate,  efectuează inspecții privind utilizarea de pesticide de către producătorii autohtoni de fructe și legume, precum și utilizarea de substanțe chimice folosite pentru maturarea/coacerea unor legume (de exemplu, roșii);

  • dacă legislația în vigoare prevede obligativitatea efectuării unor astfel de inspecții la locul producerii fructelor și legumelor;

  • dacă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile de specialitate, verifică legalitatea comercializării pesticidelor permise în România și a altor tipuri de substanțe folosite pentru maturarea forțată a legumelor;

  • care sunt substanțele folosite pentru maturarea forțată permise de legislația din România;

  • cum se asigură informarea consumatorilor despre tratamentele chimice efectuate asupra fructelor/legumelor destinate consumului;

  • dacă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a derulat sau derulează campanii de informare privind potențialele pericole ale consumului de fructe/legume maturate forțat și cu conținut de pesticide peste limitele admise.

Ministerul Agriculturii nu ne-a transmis niciun răspuns până la data transmiterii acestui comunicat!

Conform raportului privind planul național de monitorizare a reziduurilor de pesticide din fructe, legume și cereale, din producția internă, pentru anul 2014, întocmit de Laboratorul Central Fitosanitar, reziduurile de pesticide întâlnite frecvent în legume sunt: carbendazim, ciprodinil, clorpirifos, imidacloprid, azoxistrobin, tiofanat-metil, clorotalonil, iprodion,  fludioxonil, pirimetanil. În legume se pot depista de la 1 la 6 tipuri de pesticide. În același raport se menționează că fructele cu reziduurile de pesticide întâlnite frecvent au fost: piersicile, vișinele, merele, caisele, cireșe și căpșune. Pesticidele detectate frecvent în probele de fructe sunt: ciprodinil, clorpirifos, carbendazim,pirimetanil, lambda cihalotrin, boscalid metalaxil și fludioxonil. Totodată, în fructe se pot depista de la 1 la 7 tipuri de pesticide. Din punct de vedere statistic, în anul 2014, în 35% din probele de legume analizate s-au descoperit reziduuri de pesticide și în 47,6% din probele de fructe analizate s-au descoperit rezidurii de pesticide. În anul 2015 a luat ființă Autoritatea Națională Fitosanitară, iar din raportul de activitate al acestei instituții reiese că la urmatoarele legume: pătrunjel frunze, ceapă verde, spanac, salată au fost găsite probe neconforme cu prevederile regulamentului nr. 396/2005, privind conținutul de: carbendazim, tiofanatmetil, propiconazol, cipermetrin, clorpirifos, clortalonil, dimetoat, dimoxistrobin, fenhexamid, iprovalicarb, triadimenol. În anul 2015 probele de fructe, care au avut reziduuri de pesticide în proporție mai mare, raportat la numărul de probe analizate, au fost: strugurii de masă, strugurii de vin, merele, căpșunile, cireșele și caisele. Pesticidele detectate frecvent, în anul 2015, în probele de fructe sunt: carbendazim, tebuconazol, clorpirifos, iprodion, boscalid, pirimetanil, ciprodinil, fluopicolide. În anul 2015 s-au depistat reziduuri de pesticide în 42,36% din probele de fructe analizate și în 17,95% din probele de legume analizate.

„Lărgirea pieței și afirmarea globalismului ca fenomen contemporan au fost însoțite de acțiuni de promovare a unui nou spirit în consum, clamat ca avantaj pentru consumator, respectiv: estomparea limitelor sezoanelor în consumul de legume și fructe și asigurarea posibilității de acces peren la o ofertă în care consumatorul să poată găsi în orice sezon oricare din fructele și legumele din alte sezoane. În plus, această ofertă cosmopolită și non-sezonieră implică intervenții tehnologice specifice: pentru ca produsele aduse din alte continente să suporte toate eforturile implicate de logistica comercială firească este nevoie de ameliorarea soiurilor, de sporirea rezistenței la manipulările repetate și la transportul la mari distanțe, de menținerea „în formă“ cât mai mult timp. Toate aceste deziderate s-au rezolvat treptat prin metode agrotehnice adecvate și îmbunătățirea condițiilor de logistică, dar adevăratele mari realizări au fost obținute prin tehnici de manipulare genetică și tehnici revoluționare în tratarea produselor în preajma recoltării (administrare de hormoni pentru „coacere“ forțată) și după recoltare (ionizare, iradiere). În paralel, gustul consumatorului a fost pregătit pentru a primi cu entuziasm noile realizări, iar puterea obișnuinței a desăvârșit starea consumului de fructe și legume: câți consumatori, îndeosebi tineri, ar renunța la impozantele fructe, de aceeași formă, dimensiune, culoare în favoarea unora inestetice, diforme, pestrițe, pătate și insalubre (cu „carne“)?! Câți consumatori țin seama de avertizările asupra pericolelor din fructele de extrasezon, de faptul că aproape fără excepție legumele și fructele în extrasezon sunt în multe cazuri OMG și sunt intens tratate chimic și fizic.

I.SchileruDar sunt mulți consumatori care au nedumeriri legate de lipsa gustului, a savorii, a dulceții etc. din fructele atât de arătoase. Cei care se informează află că cele mai multe fructe și legume OMG sunt proiectate să reziste atacului diverșilor dăunători și să asigure producții mari (sacrificând caracteristicile de consum), că transportul la temperaturi scăzute pe durate mari de timp prilejuiește modificări ireversibile în conținutul de zahăr (și implicit gustul) unor fructe și legume, că tehnicile de iradiere și tratare cu pesticide au efecte devastatoare pentru sănătatea consumatorilor etc.”Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

Florin-Ioan_Balanica“Imi amintesc și acum mirosul de banane puse la copt pe dulap. Le cumpăram verzi, nu puteau fi mâncate, iar mai apoi trebuia să așteptăm să se coacă. Cozile la care stăteam pentru a cumpăra portocale și lămâi, toate au făcut parte din copilăria mea. Atunci nu ne gândeam decât la gustul fructelor și le obțineam foarte greu. Acum sunt pe toate drumurile, fructe și legume românești, fructe și legume exotice. Sunt ele la fel de sănătoase ca cele din copilărie? Greu de spus. Dar haideți să vedem de ce! Mai întâi, fructele exotice trebuie să parcurgă drum lung până ajung la noi și acest lucru presupune aplicarea unui conservant de suprafață. Nimeni nu mai are răbdare să păstreze bananele verzi până se coc în ziua de astăzi! Acest conservant poate produce alergii și nu poate fi consumat, în special de copii. Nu recomand să folosiți coaja citricelor pentru prăjituri, veți introduce toate aceste substanțe în alimentație. Printre acești conservanți se numără E 230, 231, 233. Mai apoi, peste 20% dintre legumele și cerealele comercializate la noi conțin pesticide, unele toxice pentru creier. Chiar și fructele cunoscute, cum a fi strugurii sau cireșele, trebuie consumate în sezonul lor și mai puțin din import. Chiar dacă arată mult mai bine, sunt mari și frumoase, fructele din import sunt grăbite în creșterea lor. Dintre legume cele mai lipsite de pesticide sunt varza, ceapa și mazărea, pe când vinetele, roșiile, ardeiul și merele sunt cele mai afectate. Sugerez pacienților mei să consume legume și fructe autohtone, în sezonul lor și să mănânce cât mai simplu și variat. Astfel, vor intra în contact cu mici cantități de conservanți, fungicide sau pesticide și vor fi mai sănătoși.”Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al "Școlii pentru Sănătate și Longevitate", Membru al "Academiei Americane de Nutriție și Dietetică", Reprezentant pentru România al "Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață" (ELMO).

costel_stanciu“Din păcate, consumatorul român nu are posibilitatea să verifice dacă legumele/fructele achiziționate dintr-o piață agroalimentară sau dintr-un hipermarket conțin reziduuri de pesticide. Informațiile prezentate consumatorului în marile magazine, de tip hipermarket, cu privire la legumele/fructele aflate la vânzare, se referă doar la: țara de origine, clasa de calitate și prețul per unitatea de vânzare, și foarte rar, sunt menționate informații privind tratamentele chimice aplicate după recoltare. Pentru consumatori, în special pentru cei vulnerabili (copii, femei însărcinate, vârstnici și cei cu afecțiuni medicale cronice), sunt importante informațiile referitoare la tratamentele chimice aplicate legumelor/fructelor după recoltare. Acest tip de date îi poate ajuta să facă alegeri în cunoștință de cauză și să evite anumite afecțiuni medicale generate de aceste substanțe chimice. Totodată, instituțiile statului, respectiv Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională Fitosanitară, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu aduc la cunoștința consumatorilor rezultatele acțiunilor de control întreprinse, nu se implică în campanii de informare și educare prin intermediul cărora consumatorii să fie informați despre efectele nocive asupra sănătății a acestor pesticide, despre infrastructura existentă la nivel național etc. Dacă consumatorii ar fi educați în acest sens, ar putea să capete deprinderi privind solicitarea de informații de acest tip, ar putea face alegeri conștiente, numai în funcție de absența încărcăturii chimice a legumelor/fructelor.” conf. univ. dr. Costel Stanciu – președintele Asociației Pro Consumatori.

Printre măsurile de prevenire a acestor efecte, cea mai comună și comodă este spălarea legumelor și fructelor înainte de consum, majoritatea pesticidelor cu care vin în contact aceste produse având proprietatea de a trece, într-o anumită măsură, în apa de spălare. O altă măsură, relativ comodă, constă în alegerea atentă a mărfii, situație care impune însă o minimă cunoaștere a caracteristicilor acesteia. Cum nu toți consumatorii au avut o grădină de legume sau o livadă cu pomi fructiferi, există mulți consumatori care sunt victimele unor zvonuri contradictorii, deseori interesate. Un sfat vechi referitor la fructe sugera că acolo unde există semne de viață în fruct (un măr viermănos, adică) e semn că produsul e „bio“. Numai că, de mai mulți ani, toate fructele comercializate sunt „de post“, semn al alinierii la o cerință explicită de salubritate din partea consumatorilor, salubritate care are însă un preț pentru sănătate. În contextul completat cu problematica organismelor modificate genetic – OMG, au apărut sfaturi care invită consumatorul la evitarea fructelor și legumelor care arată impecabil și alegerea acelora care au mici semne ale vizitei vreunei insecte sau alte vietăți. Tot legat de aceste sfaturi atrage atenția îndemnul de a curăța legumele și fructele de coajă, ca măsură a diminuării conținutului de pesticide introduse în organism, plecând de la ideea că cel mai mare conținut de pesticide este localizat în coajă. Or, trebuie considerat și faptul că în coajă sunt concentrate mare parte a conținuturilor de vitamine și de minerale atât de valoroase pentru consumator. Din aceste alăturări de reguli, a rezultat că spălarea fructelor și legumelor este bine să se facă temeinic, chiar cu o perie (unde este posibil), în apă rece (fără produse de spălare!), apoi menținerea produselor spălate în apă rece încă 1-2 minute; sfatul de a adăuga puțin bicarbonat de sodiu în apa de repaus este pertinent, la fel ca și cel de a pune puțin oțet în apa respectivă.

-->

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DEva.ro | Internet la femininSanatatea BuzoianaComunicate de presaLion MentorTomis NewsGradinite BucurestiTatiCool

Facebook

Parteneri

ECC RomaniaComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionA.N.P.C.Uniunea EuropeanaParlamentul EuropeanGrupul Consultativ pentru servicii financiare nebancareTrusted.roSeoMarkFundația Mâine va fi mai bine