Îngheţata pentru copii colorată cu extract de insecte!

Îngheţata pentru copii conţine urme de frişcă - 0,06%!

Îngheţata pentru copii conţine de la 2 până la 6 E-uri!

Cantitatea de suc din îngheţatele pe bază de apă este infimă - 0,2%!

Îngheţatele pentru copii au în compoziţie grăsimi vegetale exotice!

Acidul citric este nelipsit din îngheţata copiilor noştri - 8 din 10 îngheţate conţin acest acidifiant!

5 linguriţe de zahăr în îngheţata copiilor noştri!

Asociația Pro Consumatori membră a Organizației Europene a Consumatorilor lansează Campania Națională de Informare și Educare: ”S.O.S. alimentele procesate pentru copii!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe părinți să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru copiii lor.

Asociația Pro Consumatori (APC), organizaţie de utilitate publică cu o activitate neîntreruptă în domeniul protecţiei consumatorilor de peste 30 de ani, a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 13 tipuri de îngheţată, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății copiilor. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți din cadrul APC, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Prin intermediul acestui studiu şi a altora care vor fi realizate în perioada următoare, tragem un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care aditivii alimentari adăugaţi în alimentele destinate copiilor îl au asupra sănătății acestora.

La realizarea studiului s-a avut în vedere următorul obiectiv: Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea îngheţatei pentru copii în vederea înţelererii de către părinţi a compoziţiei acesteia și prezentarea posibilelor efecte ale aditivilor alimentari asupra sănătății copiilor.

La ingredientele tradiționale s-au adăugat treptat: apă - nu doar în rețetele de înghețate „ușoare“ (dietetice, economice), o gamă largă de aditivi (agenți de îndulcire – zahăr și sirop de porumb; lianți, emulgatori, stabilizatori, agenți de aromatizare și colorare, agenți de îngroșare și pentru textură - gelatină și carboximetilceluloză, aceasta nefiind digerabilă, dar în cantitate mare are efect laxativ).

Ia priviţi ce conține înghețata fabricată special pentru copiii noştri! Ingredientele regăsite în compoziția înghețatelor analizate sunt următoarele: apă, lapte praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, lapte condensat degresat, produse din zer, proteine din lapte, zer pudră, proteine din zer, frișcă, cacao pudră cu conţinut scăzut de grăsime, praf din gălbenuș de ou, grăsime vegetală din nucă de cocos, amidon de cartofi, făină din grâu, grăsime vegetală de copra, grăsime din unt, ulei de cocos, ulei de palmier, ulei de rapiță, ulei de floarea soarelui, fibre de Psyllium, fibre de inulină, pesmet din grâu, sare iodată, extract de cafea, zahăr, sirop de glucoză, sirop de zahăr invertit, suc de zmeură, sirop de caramel, suc concentrat de lămâie, suc de căpşuni, sirop de afine, dextroză, lactoză, fructoză, lecitină din soia, amidon modificat, gelatină, preparate aromatizante, concentrate vegetale cu rol de colorare, extract din sfeclă roșie, extract de morcov negru, curcumină, arome, dioxid de carbon și pectine.

În cele 13 tipuri de denumiri de înghețată s-au identificat 19 aditivi alimentari, după cum urmează: E 100 – curcumină, E 120 – carmin/coșenilă, E 141 – complecși de cupru ai clorofilelor și clorofilinelor, E 160c – extract de paprika, E 131 – albastru patent V, E 322 – lecitină din soia, E 330 – acid citric, E 407 – caragenan, E 407a - alga marină Eucheuma prelucrată, E 410 – gumă de carruba, E 412 – gumă de guar, E 414 – gumă arabică, E 415 – gumă de xantan,  E 417 – gumă tara, E 422- glicerol, E 440 – pectină, E 460 – gumă de celuloză, E 468 – carboximetilceluloză de sodiu, E 471 – mono și digliceride ale acizilor grași.

Dintre aditivii alimentari identificați în sortimentele de înghețată analizate, următorii aditivi sunt suspecți de apariția unor probleme de sănătate, astfel:

E 100  curcumina este un colorant galben portocaliu. Are o rată de absorbție scăzută, iar unele studii au arătat că poate provoca stare de greață, diaree. Recent, s-a constatat că poate afecta metabolizarea fierului în organism, putând cauza deficiențe de fier la anumite persoane.

E 120 – carminul este un colorant roșu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi  zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite. 

E 131 – albastru patent V este un colorant albastru violet care poate provoca reacții alergice, dermatită, tulburări de respirație și este potențial cancerigen. A fost interzis în Australia, SUA și Norvegia.

E 133 – albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.

E 405 – propan-1,2-diol-alginat esteesterul propilen-glicolic al acidului alginic,unele persoane manifestă reacţii alergice la anumite concentraţii de propilen-glicol.

E 1520  propilen glicolul se obține din petrol și este unul dintre cele mai controversate E-uri. Produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic, cardiotoxic.

E 296 – acid malic, potențiator de aromă. Concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece copiilor mici le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic.

E 322 – lecitine, emulgatori. În general, este sigur. Totuși, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului.

E 330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalțului dentar, acesta favorizând apariția cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

E 407 – caragenan, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer și cancer. Este interzis în UE în laptele praf de început pentru copii, ca o măsură de precauție.

E 410 – gumă de carruba, agent de îngroșare. Poate provoca scăderea eficienței anumitor substanțe (enzime) care ajută digestia.

E 412 – gumă de guar, agent de îngroșare. Poate provoca alergii.

E 414 – gumă de acacia (arabică), emulgator. Poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast. Nu se recomandă consumul frecvent.

E 415  gumă de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.

E 417 – gumă tara, stabilizator. Poate provoca alergii.

E 440 – pectină, agent de îngroșare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulenţă.

E 460 – gumă de celuloză, emulgator. Celuloza este insolubilă, dar poate fi fermentată în intestinul gros. Concentraţiile mari pot cauza probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipaţia şi diareea.

E 471  mono și digliceride ale acizilor grași. Aditivii E471 conțin amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimi alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul este un emulgator, deci rolul său principal este de a forma și de a stabiliza emulsiile prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele două faze lichide nemiscibile.

În ceea ce priveşte parametrii din declaraţiile nutriţionale ale îngheţatelor analizate, experţii APC au constatat că producătorii acestor tipuri de îngheţate au stabilit greutatea netă a acestora în aşa fel încât să dea impresia unor produse hipocalorice (valoarea energetică per unitatea ambalată de consum variază între 32 Kcal şi 110 kcal).

În concluzie, niciuna din îngheţatele pentru copii analizate de experţii APC nu prezintă o listă scurtă de ingrediente, fapt ce i-a îndreptăţit pe aceştia să le recomande părinţilor să evite achiziţionarea îngheţatelor cu listă lungă de ingrediente în compoziţia cărora predomină extracte de origine vegetală şi animală, completate cu aditivi alimentari mai mult sau mai putin toxici pentru copiii noştri.

„Analizând subiectul îngheţatei, pot să îmi dau seama că piaţa noastră creşte vertiginos, remarcând că anul trecut a fost şi cel mai bun din ultimii 10 ani pentru cei peste 200 de producători locali care au înregistrat vânzări record de peste 600 milioane de lei. De altfel, România ocupă locul al zecelea în clasamentul celor mai mari producători de îngheţată din Uniunea Europeană cu o producţie de aprox. 48 milioane de litri, iar cererea consumatorilor creşte de la an la an, ceea ce înseamnă că apetitul românilor pentru dulcele rece ca gheaţa este tot mai mare. Dacă mă raportez la componenta nutriţională a îngheţatei constat că principalele două ingrediente regăsite în acest desert sunt laptele de vacă şi zahărul, alimente asociate în mod direct cu inflamaţia sistemică şi cu bolile cronice. Chiar dacă mulţi producători au început să mai înlăture din aditivii alimentari regăsiţi în îngheţata comercializată pe piaţa noastră, tot îmi este foarte greu să găsesc produse sănătoase şi din acest punct de vedere. Îmi aduc aminte că în urmă cu 2 săptămâni mă aflam la cumpărături într-un magazin de proximitate şi cred că am stat acolo în jur de 15 minute pentru a găsi o îngheţată care să nu aibă conservanţi, dar în cele din urmă am plecat dezamăgit. Din zecile de mărci, nu am găsit nici măcar o îngheţată care să satisfacă exigenţele unui consumator informat, preocupat în primul rând să descopere calitatea unui produs. Totuşi, şansele de a găsi o îngheţată sănătoasă pentru copiii noştri cresc pe măsură ce alegem să o căutam în marile centre comerciale, regăsind în ultimul timp sortimente de îngheţată bio care nu încorporează conservanţi sau alţi aditivi alimentari, însă rămân în continuare ingredientele principale din reţeta clasică precum sunt laptele de vacă, siropul de glucoză şi zahărul. De câteva săptămâni, am constatat o surpriză plăcută în magazinele mari, identificând un brand de îngheţată care are în compoziţie laptele de capră în locul laptelui de vacă, fiind mult mai usor de digerat pentru stomacul nostru şi conţinând foarte puţine ingrediente. Astfel, după multe cercetări efectuate pe parcursul acestor ani în zona alimentaţiei sănătoase, am ajuns la concluzia că echilibrul organismului nostru se află în zona sistemului digestiv, fiindcă această zonă cuprinde aprox. 90% din celulele imunitare. Practic, ingestia laptelui de vacă conţinut într-o îngheţată este asociată cu apariţia unor dezechilibre majore la nivelul florei intestinale, existând riscul declanşării unor afecţiuni cronice care scad speranţa de viaţă (ex. diabet, afecţiuni cardiovasculare, cancer etc). Laptele de vacă este un aliment care produce inflamaţie în zona digestivă, conţinând lactoză, un zahăr greu digerabil, mai ales dacă ne gândim că omul nu produce enzimele care descompun lactoza. Iar dacă ai observat de multe ori că începi să te balonezi după ce consumi o îngheţată întreagă, atunci trebuie să ştii că enzimele tale care se ocupă cu descompunerea zahărului regăsit în acea îngheţată nu reuşesc să spargă lactoza într-un mod optim. În acele momente, este bine să înţelegi că organismul îţi dă cel mai bun semnal de alertă prin care încearcă să îţi spună că balonarea şi crampele abdominale sunt primele semne ale atingerii unui prag maxim de toleranţă al ingestiei unui aliment, iar dacă vei face acest lucru, atunci ai toate şansele să te duci pe drumul cel bun.” Tehnician nutriţionist Dumitru Bălan

„Din păcate, statistica oficială a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii plasează ţara noastră pe locul al treilea din Europa în clasamentul supraponderalilor şi nu stăm mai bine nici pe segmentul copiilor, România ocupând locul al doilea în privinţa obezităţii infantile. Şi am ajuns să ne confruntăm cu acest adevăr trist fiindcă autorităţile noastre nu sunt deloc preocupate să promoveze ideea consumului responsabil al dulciurilor procesate care conţin zahăr adăugat, permiţându-le producătorilor să acţioneze după propriile interese. Nefiind reglementată cantitatea de zahăr care ar trebui adăugată în reţeta unui produs dulce, producătorii au profitat de aceste lacune legislative, adăugând cantităţi importante de zahăr în majoritatea produselor procesate care se comercializează pe piaţa noastră. În plus, lipsa educaţiei nutriţionale în rândul copiilor reprezintă un alt factor care a contribuit la creşterea ratei obezităţii infantile, întrucât părinţii nu citesc cu atenţie etichetele dulciurilor cumpărate pentru copiii lor, alegând de cele mai multe ori produsele ieftine şi slab calitative, în detrimentul celor sănătoase. De asemenea, grădiniţele şi şcolile nu atacă prea des subiectul „consumului iraţional de zahăr”, Ministerul Educaţiei neintroducând în programa şcolară cursurile de educaţie nutriţională, în aşa fel încât să-i ferească pe copiii români de tot ceea ce este mai nociv. Mai rău decât atât, cadrele didactice fac exact pe dos în timpul serbărilor sau diverselor concursuri şcolare, alegând să premieze copiii cu multe dulciuri nesănătoase. Nu trebuie să ne mirăm că am ajuns în situaţia de a ocupa locurile fruntaşe în privinţa numărului de copii suferinzi de obezitate şi de diabet, iar dacă în alte state, limitarea consumului zahărului a devenit una din priorităţile publice ale guvernelor, autorităţile de aici nu sunt deloc preocupate să demareze un plan concret de reducere a consumului de zahăr pe segmentul copiilor sau tinerilor adulţi. Legătura dintre consumul de zahăr şi apariţia obezităţii este una directă, aceasta crescând în acelaşi timp şi riscul de apariţie a diabetului. De altfel, studiul intitulat „The Relationship of Sugar to Population-Level Diabetes Prevalence: An Econometric Analysis of Repeated Cross Sectional Data”, publicat în anul 2013 a analizat obiceiul de consum al locuitorilor din peste 175 ţări, ajungând la concluzia că suplimentarea cantităţii de zahăr în dietele lor era legată de o creştere a ratei diabetului. În acest studiu, procentul celor suferinzi de diabet creştea cu 1% la includerea zilnică în dietă a unei porţii suplimentare de 150 de calorii provenite din zahăr. În ultimii ani, au apărut foarte multe afecţiuni pediatrice care au fost declanşate de o alimentaţie puternic inflamatoare, acesta fiind şi motivul pentru care te sfătuiesc să aloci mai mult timp atunci când selectezi îngheţata preferată pentru copilul tău. Din punctul meu de vedere, cea mai periculoasă îngheţată pentru copii este cea de la tonomatul care o prepară pe loc, existând riscul declanţării unor infecţii gatro-intestinale severe, soldate cu spitalizarea copilului afectat. Nu uita că cea mai sănătoasă variantă de îngheţată este cea pe care o prepari în casă, compusă din ingrediente simple precum laptele vegetal, câteva fructe, arome naturale şi pudra de cacao. Şi în locul zahărului nociv, poţi alege mierea naturală, ştevia sau zahărul de cocos, dar în acelaşi timp nu trebuie să omiţi că fructele încorporează fructoza naturală care este la fel de dulce ca zahărul obişnuit, de aceea alegerea rămâne în mâinile tale.” Medic specialist pediatrie INGRID BĂLAN

"O zi toridă de vară poate fi mai mereu un prilej pentru cei mici, și nu numai, să ceară o înghețată. Trebuie să recunoaștem că e o idee cât se poate de bună. Însă ce tip de înghețată le oferim poate fi o chestiune cu mari bătăi de cap. Avem, bineînțeles, mai multe opțiuni: să preparăm, poate chiar împreună cu cei mici, o înghețată în casă, cu ingrediente adevărate, naturale; putem să cumpărăm o înghețată din cel mai apropiat magazin sau chioșc din parc; să căutăm un producător local, pasionat de un "gelato" adevărat și să comandăm o înghețată delicioasă. Cumpărarea unei înghețate industriale poate părea varianta cea mai ușoară, însă nu e deloc așa dacă citim etichetele și lista de ingrediente. De exemplu, despre variantele prezentate aici vă voi atrage atenția următoarelor aspecte: conțin cel puțin 15-20, uneori poate și mai multe ingrediente; valoarea energetică doar a unei înghețate echivalează cu minimum o treime din necesarul zilnic al unui copil; zahărul este prezent în primele 3 ingrediente, asta arătând ponderea ingredientului în cantitatea totală a produsului finit; în lista ingredientelor se găsesc și alte tipuri de zaharuri sintetice precum sirop de glucoză, dextroză, maltoză, sucuri din suc concentrat, etc.; cantitatea totală a zaharurilor per porție poate fi, la unele sortimente și de 15-20 de grame, o cantitate uriașă de procesat de pancreasul unui copil; prezența unor substanțe complet necunoscute adăpostite de ingredientele generice "arome" sau "arome naturale"; prezența emulgatorilor, stabilizatorilor, potențiatorilor de gust, agenților anticoagulanți, categorii de substanțe nici pe departe sănătoase sau necesare unei dezvoltări optime. În viteza cu care am ajuns să trăim viața, lucrurile astea pot părea mărunte și trecute cu vedere când cumpărăm o înghețată. Dar dacă ajungem să facem asta de mai multe ori pe săptămână? Imaginați-vă corpurile micuților intoxicate cu toate aceste substanțe complet nenaturale. Și pentru ce? Pentru o mică plăcere a gustului care poate fi bifată cu un minim de efort și de ingrediente dacă alegem să ne preparăm propria noastră înghețată? Dragi cititori, haideți ca împreună să fim mai informați, mai selectivi, mai atenți la obiceiurile alimentare create și la informațiile pe care le transmitem copiilor noștri. Cu această ocazie vă prezint rețeta cea mai simplă de înghețată absolut delicioasă și sănătoasă pe care o pregătesc celor 3 copii deja de ani de zile, în orice sezon. Lista de ingrediente: avocado, banane, orice fruct de sezon (pară, lămâie sau lime, zmeură, mure, ananas, afine, mango etc.), pudră de cacao sau bucățele de ciocolată neagră, rozmarin, scorțișoară, vanilie, suc de lămâie, opțional, mix de semințe și nuci (migdale, alune de pădure, semințe de floarea-soarelui, nibs/semințe de cacao, caju, arahide), pentru un plus de "crunchiness", de ceva care face cranț în gură, de altfel o nevoie străveche a omului. Mod de preparare: Se adaugă avocado-ul, bananele și fructul ales în blender împreună cu puțină apă pânâ când se transformă într-o pastă foarte fină, după care se transferă într-un bol de sticlă. Opțional, puteți alege să mai adăugați și pudra de cacao, rozmarinul, scorțișoara sau vanilia. Lăsați bolul la congelat pentru minimum 1 oră. Când o serviți, puteți adăuga deasupra, după preferințe, orice mix de semințe și nuci, crude sau ușor tostate în tigaie neaderentă, fără adaos de grăsimi. Nu e nevoie să credeți ce tocmai ați citit. Citiți voi înșivă etichetele produselor cumpărate și savuraţi o înghețată pregătită în casă alături de cei mici." Eugenia Dobrescu, Consultant nutriționist certificat PBN Consultant în lactație certificat IBCLC

“Înghețata este pe departe cel mai iubit desert al verii. Ce este o vară fără înghețată? Ce este o copilărie fără înghețată? Clar este că înghețata copilăriei mele, nu mai este astăzi de găsit. Astăzi industria alimentară vrea să vândă cât mai multă apă și cât mai mult aer. Este drept, că sunt cele mai sănătoase ingrediente, dar astăzi se exagerează mult peste acceptabil. Pentru mai mult aer în produs se folosesc emulgatorii, iar pentru stabilitate și textură se folosesc gume. Este drept că aduc avantajul că înghețata se topește mai încet, că fluctuațiile în lanțul frigorific nu distrug atât de mult cristalele fine de apă, dar parcă toți banii și toată strădania industriei este doar pe aspectul organoleptic. Nimic pe nutrienți, nimic pe sănătate. Copiii sunt programați mental de mici, să aprecieze alimentele goale de nutrienți. Un lapte sau un iaurt adevărat, un conținut mare de cacao, fructe și arome naturale, adevărate, care să aducă nutrienți în produs, sunt mult mai dorite, dar au dispărut parcă definitiv din atenția industriei. Industria alimentară s-a făcut soră bună cu industria chimică, este o evoluție cu urmări grave asupra sănătății noastre.” Virgil Virgilsen, Tehnolog industria alimentară

OMS recunoaşte că, în prezent, obezitatea are o pondere egală sau mai mare comparativ cu malnutriția și bolile infecțioase. Experţii OMS ne avertizează că în lipsa unor măsuri drastice de prevenţie şi tratament, până în anul 2025, peste 50% din populaţia lumii va fi obeză! Supraponderabilitatea şi obezitatea din perioada copilăriei vor duce la serioase probleme de sănătate în perioada de adult. Obezitatea la copii este asociată cu factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, diabet, probleme ortopedice şi degradarea stării de bine psiho-sociale, incluzând tulburări alimentare, relaţii sociale precare şi dezavantaje educaţionale. Copilul supraponderal prezintă mai multe şanse să fie un adult supraponderal. Conform Legii nr. 123 din 27 mai 2008 pentru o alimentatie sănătoasă în unitătile de învătământ preuniversitar prin aliment nerecomandat preşcolarilor şi şcolarilor se întelege un aliment cu un aport substanțial de compuşi cu efect dăunător sănătăţii, ca grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, în detrimentul compuşilor cu efect benefic, cum ar fi fibre, vitamine, minerale. Potrivit aceluiași act normativ în unitățiile de învățământ preuniversitar nu sunt recomandate preșcolarilor și școlarilor alimentele cu un conținut mai mare de 300 de kcal pe unitatea de vânzare, cu un conținut mai mare de 15 grame zaharuri/100 grame produs, cu un conținut mai mare de 20 grame grăsimi/100 grame produs, din care nu mai mult de 5 grame grăsimi saturate/100 grame produs și nu mai mult de 1 gram acizi grași trans/100 grame produs. Zahărul ocupă poziția a doua pe lista ingredientelor din îngheţatele pe bază de lapte/apă fabricate pentru copii! Denumirile sub care sunt vândute aceste produse sunt înșelătoare, induc impresia unor amestecuri formate din lapte și alte ingrediente naturale. Având în vedere atât cantitatea mare de zahăr conținută, cât și compoziția nespecifică, încărcată din punct de vedere chimic, nu recomandăm ca astfel de alimente să facă parte din alimentația copiilor. Cu toate că România se confruntă cu o epidemie de obezitate infantilă, Guvernul României prin Ministerul Sănătății nu întreprinde niciun demers legal în vederea interzicerii folosirii aditivilor în produsele alimentare destinate copiilor. Din păcate, Ministerul Sănătății nu finanțează campanii de informare și educare bazate pe informații clare și pe înțelesul consumatorului obișnuit. Îngheţatele industriale fabricate pentru copii nu sunt altceva decât amestecuri realizate din apă sau din lapte praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, grăsimi vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, gelatină, amidon, zahăr adăugat sub diverse forme și chimicale din belșug. Acest produs, în situaţia în care este dezechilibrat din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de zahăr adăugat, coloranți artificiali și arome artificiale, nu trebuie consumat de către copii și persoane cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și boli metabolice. Totodată, fiind, în general,  un produs alimentar hipercaloric, trebuie consumat de către copii, în cantități mici, cuprinse între 40 şi 60 de grame.” a precizat Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

 

-->

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activBugetul FamilieiTotul despre DAE

Parteneri Media

Antena 1Kanal DLion MentorTomis NewsGradinite BucurestiTatiCool

Facebook

Parteneri

InfluencerECC RomaniaZiarul de BucurestiComisia EuropeanaBEUCConsumer ChampionUniunea EuropeanaFundația Mâine va fi mai bineTrusted.roSeoMark