Alimente recomandate de APC pentru masa de Revelion

Politica UE în domeniul calității are ca scop să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea lor geografică, precum și de tehnicile și practicile tradiționale.

Conform unui studiu publicat de Comisia Europeană, produsele agroalimentare și băuturile protejate de Uniunea Europeană ca „indicații geografice” (IG) reprezintă o valoare a vânzărilor de 74,76 miliarde EUR. Peste o cincime din această sumă provine din exporturile în afara Uniunii Europene. Studiul a evidențiat că valoarea vânzărilor unui produs cu denumire protejată este, în medie, de două ori mai mare decât în cazul produselor similare fără niciun fel de certificare. Studiul s-a bazat pe toate cele  3 322 denumiri de produse protejate în cele 28 de state membre ale UE până la sfârșitul lunii martie 2020. Concluzia studiului a fost că valoarea vânzărilor unui produs cu denumire protejată este, în medie, de două ori mai mare decât în cazul produselor similare fără niciun fel de certificare. Indicațiile geografice și specialitățile tradiționale garantate au reprezentat împreună o valoare estimată a vânzărilor de 77,15 miliarde EUR în 2017, respectiv 7 % din valoarea totală a vânzărilor din sectorul alimentar și al băuturilor din Europa, estimat la 1,101 miliarde EUR în 2017. Vinurile au reprezentat mai mult de jumătate din această valoare (39,4 miliarde EUR), produsele agricole și alimentele 35 % (27,34 miliarde EUR) și băuturile spirtoase 13 % (10,35 miliarde EUR).

Sistemele de calitate ale UE urmăresc să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea geografică, precum și de priceperea locală. Aceste denumiri de produse fac parte din sistemul UE de drepturi de proprietate intelectuală, care le oferă protecție juridică împotriva imitațiilor și a utilizării ilegale. Produsele agroalimentare și vinurile sunt protejate ca denumiri de origine protejată (DOP) și ca indicații geografice protejate (IGP), iar băuturile spirtoase ca indicații geografice (IG). Uniunea Europeană protejează, de asemenea, eticheta „specialitate tradițională garantată” (STG), care evidențiază aspectele tradiționale, cum ar fi modul în care produsul este fabricat sau compoziția sa, fără a-l lega de o anumită zonă geografică. Valoarea vânzărilor de produse agricole și alimentare etichetate ca STG se ridică la 2,3 miliarde EUR. Fiecare țară din UE fabrică produse ale căror denumiri sunt protejate la nivelul UE și care servesc drept embleme pentru patrimoniul culinar tradițional al regiunilor și ca vectori economici pentru sectorul agroalimentar național. Din păcate, România are numai 10 produse alimentare cu indicație geografică protejată, respectiv: Magiun de prune Topoloveni (2010), Novac afumat din Țara Bârsei (2013), Telemea de Ibănești (2013), Salam de Sibiu (2014), Scrumbie de Dunăre afumată (2016), Cârnați de Pleșcoi (2016), Cașcaval de Săveni (2017), Plăcintă dobrogeană (2018), Salată cu Icre de știucă (2018), Telemea de Sibiu (2018).

Indicațiile geografice (IG) reprezintă 15,5 % din totalul exporturilor de produse agroalimentare ale UE. Vinurile au rămas cele mai importante produse, atât în ceea ce privește valoarea vânzărilor totale (51 %), cât și în ceea ce privește comerțul extra-UE (50 %). SUA, China și Singapore sunt primele destinații ale produselor IG din UE, reprezentând jumătate din valoarea exporturilor de produse IG.

Scheme de calitate naţionale

Un rol important în păstrarea culturii tradiţionale a producţiei de alimente, specifice unor zone, îl are înregistrarea pe scheme de calitate voluntare a produselor agroalimentare autohtone.

Logoul național este utilizat în scopul identificării pe piață a produselor agricole și/sau alimentare care au dobândit protecție națională a sistemelor din domeniul calității și care garantează că produsele care poartă acest logo îndeplinesc următoarele condiții:

  • sunt produse pe teritoriul României și sunt comercializate în conformitate cu prevederile privind comercializarea produselor agricole și alimentare;

  • sunt certificate de un organism de inspecție și certificare recunoscut de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, denumit în continuare Regulament;

  • sunt protejate pe teritoriul național, conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1762/2015 privind aprobarea Procedurii de înregistrare și verificare a documentației pentru dobândirea protecției unui sistem de calitate a unui produs agricol și/sau alimentar, procedura de declarare a opoziției la nivel național și procedura de transmitere la nivelul Comisiei Europene a cererii de înregistrare a sistemelor de calitate ale produselor agricole și/sau alimentare, în vederea dobândirii protecției la nivelul Uniunii Europene, precum și a Regulilor specifice privind modelul și utilizarea logoului național.

Logoul național este proprietatea exclusivă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, urmând a fi înregistrat de titularul acestuia atât pe plan intern la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, cât și pe plan internațional la Organizația Mondială de Proprietate Intelectuală ori în alte state și/sau la alte organisme internaționale, ori de câte ori această înregistrare se dovedește necesară pentru protecția mărcii și a drepturilor conferite de aceasta. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale asigură gestiunea logoului național. Drepturile cu privire la logoul național nu pot fi transmise decât de către titularul logoului. Logoul național nu poate face obiectul unei cesiuni sau al unui gaj ori al unei alte garanții reale și nici al unei executări silite. Logoul național se înscrie pe etichetele și/sau pe ambalajele produselor agricole și/sau alimentare recunoscute ca denumiri de origine protejate, indicații geografice protejate sau specialități tradiționale garantate, protejate național, după caz. Alături de denumirea produsului respectiv se va menționa înscrisul "DOP/IGP/STG PROTEJATĂ NAȚIONAL". Dreptul de utilizare a logoului național pe etichetele și/sau pe ambalajele produselor recunoscute ca sisteme din domeniul calității produselor agricole și/sau alimentare protejate național îl au producătorii sau procesatorii care respectă prevederile din caietul de sarcini și care sunt supuși controlului și certificării unui organism de inspecție și certificare recunoscut de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Logoul național cu scop informativ-publicitar are rolul de informare cu privire la produsele agricole și/sau alimentare recunoscute ca denumiri de origine protejate, indicații geografice protejate sau specialități tradiționale garantate, protejate pe teritoriul României.

Produs tradițional - produs alimentar pentru care se utilizează materii prime locale, nu are în compoziția lui aditivi alimentari, prezintă o rețetă tradițională, un mod de producție și/sau de prelucrare tradițional și care se distinge de alte produse similare aparținând aceleiași categorii.

Pentru a fi atestat ca produs tradițional, produsul trebuie să îndeplinească condițiile din caietul de sarcini, respectiv:

  • denumirea produsului;

  • descrierea caracteristicilor produsului tradițional, prin indicarea principalelor însușiri organoleptice: culoare, gust, miros, aromă, consistență, aspect, fizico-chimice: umiditate, conținut de proteine, grăsimi, glucide, sare, ph, porozitate și microbiologice, după caz, care să definească tradiționalitatea/specificitatea acestuia;

  • descrierea caracteristicilor materiilor prime, care să nu conțină în compoziția acestora adaosuri obținute prin sinteză chimică și nu numai, cum ar fi: aditivi alimentari, arome, vitamine, minerale; proveniența materiilor prime;

  • descrierea caracteristicilor ingredientelor folosite în procesul de fabricație, care să nu prezinte în compoziția lor aditivi alimentari, exceptând adaosurile naturale, respectiv coloranți, arome, vitamine, minerale, îndulcitori; indicarea ingredientelor folosite și a principalelor însușiri organoleptice, fizico-chimice și microbiologice, unde este cazul, ale acestora;

  • descrierea metodei de producție specific locală, autentică și invariabilă, precum și descrierea procesului tehnologic tradițional, unde se vor trece toate fazele de producție, cu precizarea operațiunilor executate manual;

  • descrierea elementelor specifice privind ambalarea, în scopul asigurării calității, originii și elementelor de identificare, respectiv materialul din care este confecționat ambalajul, proprietățile și influența acestuia asupra produsului finit;

  •  fotografia și descrierea produsului pe secțiune, după caz, care să reprezinte caracteristicile specifice produsului, forma; modul de producție și/sau de prelucrare care să reflecte un procedeu tehnologic de producție și/sau de prelucrare tradițional prin care produsul să se distingă de alte produse similare aparținând aceleiași categorii;

  • cerințele minime și procedurile de verificare și control al tradiționalității produsului;

  • capacitatea de producție realizată - raportată pentru un an, respectiv 365 de zile, care nu poate depăși cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiționale atestate, cu excepția producerii pâinii și produselor de panificație tradiționale - care nu pot depăși cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 800 kg pe zi total produse tradiționale atestate;

  • date, înscrisuri, referințe bibliografice care să indice proveniența istorică a produsului, să demonstreze transmiterea unei tradiții de la o generație la alta și din care să rezulte legătura istorică a produsului tradițional cu locul de producție sau o declarație de notorietate din partea unei asociații locale a producătorilor de produse tradiționale semnată de organele de conducere ale acesteia.

Produsele tradiționale se marchează cu un logo național. Logoul național este proprietatea exclusivă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care asigură gestiunea logoului național. Logoul național nu poate face obiectul unei cesiuni sau al unui gaj ori unei alte garanții reale și nici al unei executări silite. Direcția de specialitate cu atribuții în domeniul atestării produselor tradiționale din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale administrează Registrul național al produselor tradiționale. Etichetarea produselor tradiționale trebuie să respecte prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin structurile teritoriale de inspecție, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Ministerul Sănătății, prin personalul împuternicit, au atribuții de control privind îndeplinirea condițiilor care au stat la baza acordării atestatului de produs tradițional, conform competențelor legale. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale desfășoară inspecții în unitățile de producție prin consilierii cu atribuții de inspecție în domeniul industriei alimentare. Ministerul Sănătății, prin personalul împuternicit de acesta din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, efectuează controlul oficial. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, prin personalul de specialitate, desfășoară controale în rețeaua de comercializare pentru verificarea conformității etichetării și logoului produselor tradiționale.

Rețetă consacrată românească — produsul alimentar fabricat cu respectarea compoziției utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de 2014. Registrul național al rețetelor consacrate, R.N.R.C. — registru gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale care conține: denumirea operatorului din sectorul alimentar, datele de identificare și de contact ale acestuia, denumirea produsului alimentar atestat, numărul atestatului din R.N.R.C. Logoul rețetei consacrate —simbolul utilizat în etichetarea produselor alimentare obținute conform unei rețete consacrate românești care se comercializează sub o denumire înregistrată în R.N.R.C. Produsele alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești se marchează cu logoul rețetei consacrate. Logoul rețetei consacrate este proprietatea exclusivă a MADR. MADR asigură gestiunea logoului rețetei consacrate. Drepturile cu privire la logoul rețetei consacrate nu pot fi transmise decât de către titularul logoului. Logoul rețetei consacrate nu poate face obiectul unei cesiuni sau al unui gaj ori al unei alte garanții reale și nici al unei executări silite.Direcția generală industrie alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, înființează și administrează R.N.R.C., care se publică pe site-ul MADR la secțiunea „Industrie alimentară” și se actualizează lunar. Direcția generală industrie alimentară întocmește lista rețetelor consacrate românești, pe baza propunerilor organizațiilor profesionale din domeniu, pentru fiecare categorie de produs, pe care o publică pe site-ul MADR, însoțită de documentația tehnică. Lista rețetelor consacrate românești se actualizează periodic, la interval de 6 luni, pe baza propunerilor organizațiilor profesionale din domeniu, însoțite de documentațiile tehnice, care se aprobă de Direcția generală industrie alimentară. Produsele alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești se etichetează cu respectarea prevederilor legislației în vigoare privind etichetarea alimentelor. Etichetarea produsului se completează cu logoul rețetei consacrate și codul produsului. Nerespectarea condițiilor și criteriilor prevăzute pentru atestarea produselor alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești  atrag anularea atestatului produsului alimentar obținut conform unei rețete consacrate românești, a dreptului de utilizare a logoului rețetei consacrate și radierea din R.N.R.C. de către personalul Direcției generale industrie alimentară, în urma notificării trimise de către direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor sau de Ministerul Sănătății. Microsoft Word - LISTA REŢETELOR CONSACRATE ROMÂNEŞTI dec 2019.docx (madr.ro)

Produs montan – produs destinat consumului uman, în cazul căruia  materiile prime, dar și furajele pentru animalele de fermă provin în principal din zone montane, iar în cazul produselor prelucrate, prelucrarea are loc, de asemenea, în zone montane. REGISTRUL DE CONTROL AL PRODUSELOR MONTANE – document obligatoriu completat de către reprezentanții Direcției pentru Agricultură Județene special desemnați în acest sens. Mențiunea „produs montan” poate fi aplicată produselor obținute de la animale din zone montane și care sunt prelucrate în aceste zone. Mențiunea „produs montan” poate fi aplicată produselor obținute din animale crescute cel puțin în ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone. Mențiunea „produs montan” poate fi aplicată produselor apicole dacă albinele au colectat nectarul și polenul doar în zone montane. Mențiunea „produs montan” poate fi aplicată produselor de origine vegetală doar dacă plantele sunt cultivate în zone montane. Pentru a primi dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan”, produsul trebuie să fie conform unui caiet de sarcini care se întocmește de către operatorul economic, conform anexei nr. 2 din Ordinul nr.52/2017, cu modificările ulterioare. Acest document este elementul principal din cadrul documentației pe care un operator economic trebuie să o întocmească pentru a primi dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan”.

Parteneri

Cristina TenuInfluencerECC RomaniaZiarul de BucurestiComisia EuropeanaBEUCUniunea EuropeanaFundația Mâine va fi mai bineTrusted.roSeoMark