Artificial Intelligence Act

1 fotografie

Emil Bojin

În aprilie 2021, Comisia Europeană a publicat proiectul unei Reglementări care conţine regulile privind Inteligenţa Artificială şi unele amendamente la legislaţia europeană în vigoare. Acest proiect circulă sub numele „Artificial Intelligence Act”, pe scurt AIA.

În 7 octombrie 2021, BEUC a prezentat o luare de poziţie faţă de acest act, în care a exprimat o serie de propuneri de modificare, venind – evident – în sprijinul consumatorilor.

În 26 octombrie 2021, BEUC a organizat un seminar pe internet (un webinar), la care a participat şi APC,  în care s-au discutat problemele identificate în AIA în urma unui studiu realizat de profesorul britanic Michael Veale, University College London. În luarea de poziţie a BEUC menţionată mai sus, se arată: produsele şi serviciile bazate pe inteligenţa artificială, cum sunt asistenţii virtuali (Siri, Alexa etc.) sau instrumentele de recunoaştere facială, au început deja să schimbe societatea şi pieţele consumatorilor. AI este o tehnologie care promite multe privind îmbunătăţirea vieţii consumatorilor, dar folosirea AI vine şi cu multe riscuri, având implicaţii asupra autonomiei consumatorilor şi a vieţii lor private, precum şi privind posibilitatea de a trage la răspundere firmele dacă se întâmplă ceva greşit. Actul propus de CE este bine venit, dar poate fi mult îmbunătăţit. Principalele recomandări ale BEUC sunt următoarele (amintite de dna Ursula Pachl, director general adjunct BEUC):

- AIA trebuie să aibă o arie mai mare de aplicare şi să impună principii şi obligaţii, precum onestitatea, răspunderea şi transparenţa. De exemplu: contoare inteligente, jucării conectate la internet, asistenţi virtuali sau AI care decide ce anume pot vedea utilizatorii

- trebuie extinsă lista de practici interzise, care manipulează persoana astfel încât să-i producă o pagubă, care se adresează copiilor sau persoanelor vulnerabile, care aplică metode de persuasiune etc.

- datoria de a demonstra că se respectă legea să cadă în sarcina firmei

- folosirea sistemelor de identificare pe baza datelor biometrice de către firmele private, în spaţiul public, trebuie interzisă

- consumatorii trebuie să aibă la dispoziţie un set de reguli şi un acces la măsuri de despăgubire.

În cadrul webinarului, prof. Veale a identificat o serie de minusuri existente în actul AI, printre care:

- lipseşte posibilitatea consumatorilor de a se plânge către autorităţi

- aplicaţiile AI intră în categoria de servicii „auto-reglementate”

- societatea civilă nu poate prezenta solicitări în realizarea de acest tip de software.

Dna Yordanka Ivanova, din partea CE, a arătat că aceste solicitări au fost notate şi a indicat o serie de reglementări, altele decât AIA, care pot fi utile în situaţiile prezentate.

Dra Kim van Sparrentak, membră a Parlamentului European în Grupul Verzilor, a susţinut protecţia drepturilor consumatorilor şi doleanţele prezentate de BEUC în luarea de poziţie. A arătat şi că actul AI nu ţine seamă de drepturile persoanelor transgender şi nici de impactul sistemelor AI asupra mediului înconjurător.

Din partea Facebook a participat dl Janne Elvelid, ar a declarat că sprijină ideea unei inteligenţe artificiale bazate pe onestitate şi transparenţă.

Dl Klaus Muller, preşedintele BEUC, a arătat că actul AI nu sporeşte încrederea consumatorilor în sistemele de inteligenţă artificială. Metoda auto-reglementării este insuficientă, pentru că consumatorii sunt toţi vulnerabili în faţa acestor sisteme AI.