Concurenţa în lumea digitală

Timp de două zile – 18 şi 19 octombrie 2022 – BEUC, organizaţia europeană a consumatorilor, a organizat întâlniri privind funcţionarea climatului concurenţial.

În prima dintre acestea, intitulată „Legile concurenţei şi metodele de aplicare”, Nicolas Fafchamps din partea BEUC a prezentat Digital Markets Act (Actul privind pieţele digitale), o reglementare (nr. 2022/1925) a Comisiei Europene publicată în urmă cu o săptămână şi care urmează să intre în vigoare la începutul anului 2024. Era timpul pentru o astfel de lege, deoarece, deşi piaţa digitală este relativ nouă în comparaţie cu piaţa tradiţională, deja un mare număr de consumatori îşi fac cumpărăturile pe internet şi apelează la diverse servicii în acest mediu. Am reţinut că organele însărcinate cu urmărirea climatului concurenţial trebuie să deţină, în personalul avut la dispoziţie, specialişti atât în domeniul digital, cât şi în cel al legislaţiei concurenţei; o sarcină destul de dificilă.

Actul urmăreşte să asigure un nivel înalt al concurenţei, împiedicând marile firme din domeniu (aşa-numitele "Big Tech" - Google, Amazon, Meta, Apple, Microsoft) să facă abuz de poziţia lor dominantă pe piaţă, lăsând astfel loc de intrare pentru noi companii. Sancţiunile sunt uriaşe, de până la 10% din cifra de afaceri globală! Se interzice să se combine datele de la două servicii ale aceleiaşi companii, să se favorizeze propriile produse în cadrul unor ierarhii, obligarea producătorilor de hardware să instaleze anumite aplicaţii (de ex. ale Android) şi altele.

Dna Vanessa Turner de la BEUC  a prezentat câteva exemple de cazuri în care s-a implicat departamentul de concurenţă. S-a amintit de favorizarea propriilor oferte de către Google, de obligaţia impusă de Apple pentru serviciile proprii de plată, sau de aşa-numita Buy Box de la Amazon.

Dna Emmanuela Antonovici de la BEUC a atras atenţia asupra corelaţiei dintre sustenabilitate, alimente şi politicile de concurenţă; ea a prezentat problema condiţiilor de viaţă ale animalelor folosite ca hrană, când, dacă se admite o creştere a preţului la un anume sortiment (care beneficiază de spaţiu mai mult), pentru a asigura câştiguri decente fermierilor din ţările sărace, se poate aştepta la o creştere generală a preţurilor din aceeaşi gamă de produse.

Au prezentat experienţe proprii asociaţiile din Marea Britanie şi Spania, iar dl Steven Berger s-a ocupat de problemele puse de metodele de vânzare a biletelor de avion, de la propria firmă, la agenţii de voiaj.

Din partea CE a vorbit dl Philippe Chauve, de la Direcţia Generală de Concurenţă, care a prezentat un grafic cu nivelul inflaţiei în statele membre UE. Se constată că aceasta este mai mică în ţările nordice, dar acolo preţurile sunt mai mari. Piaţa cea mai ieftină este cea din Germania, ţară unde consumatorii sunt educaţi şi reacţionează imediat la o creştere de preţ, ei urmând să-şi facă cumpărături la un alt magazin. Preţuri mari se întâlnesc şi în ţările din Estul Europei, datorită faptului că nu există încă o concurenţă puternică între marile firme de bunuri de consum. Totodată, se apreciază că există un număr exagerat de legi şi alte reglementări, care împiedică intrarea pe piaţă a noi operatori economici.

 

A doua zi s-a desfăşurat simpozionul „Concurenţa, reglementările pieţei digitale şi societatea”, la care au luat parte reprezentanţi ai societăţii civile, mediului universitar şi ai organelor de reglementare din domeniul concurenţei. Simpozionul a urmărit să identifice progresele făcute în cadrul dialogului trans-altantic pe această temă; ca urmare, peste jumătate din cei prezenţi erau americani.

Simpozionul s-a desfăşurat de-a lungul a patru sesiuni (panels), dar cu participarea tuturor celor de faţă.  

Primul panel s-a ocupat de problemele generate în societate de comerţul electronic, de creşterea puterii deţinute de marile companii digitale, astfel că societatea pare a fi dependentă de câteva astfel de firme. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale americane s-au exprimat – ca în celelalte ocazii – cu multă vehemenţă împotriva teoriilor susţinute în anii 1970-80 de economiştii de la „Şcoala din Chicago”, văzută a promotoare a ideii că piaţa îşi rezolvă singură problemele, câtă vreme statul nu intervine. Faptul că lumea digitală este azi dominată de câteva firme (menţionate mai sus) ar arăta că această idee a fost complet greşită.

Panelul 2 s-a concentrat pe concurenţa existentă în lumea digitală. S-a arătat că în această lume marile firme acţionează anticoncurenţial; spre exemplu, Amazon (gigant al comerţului electronic, al cărui patron a fost multă vreme cel mai bogat om din lume) a cumpărat 50 de companii în ultimul an; la rândul său, Google a cumpărat şi el în ultima vreme sute de firme. Ca urmare, posibilitatea de inovare s-a redus. Partenerii de dialog americani au apreciat că politicile anti-trust nu au fost suficient de atente cu piaţa digitală, iar unii dintre ei consideră că trăim într-o lume deosebit de periculoasă datorită reapariţiei fascismului pe scena publică. Nu s-au dat exemple concrete în această privinţă. Un element interesant a fost faptul că reprezentanţi ai instituţiilor publice americane (precum Departamentul de Justiţie sau Comisia Federală de Comerţ) şi-au exprimat sprijinul pentru actuala administraţie şi opoziţia faţă de politicile duse de administraţia Reagan în urmă cu 40 de ani.

Panelul 3 s-a ocupat de măsurile de aplicare a legislaţiei, unde s-au exprimat reprezentanţi ai organelor de concurenţă şi ai mediului academic. Recentul Digital Markets Act a fost analizat ca un posibil instrument în acest sens.

Panelul 4 a trasat direcţii pentru drumul de urmat, propunând acţiuni pentru organizaţiile societăţii civile, care pot informa organele de stat despre situaţii de abuz din partea companiilor digitale. S-a pus problema trecerii de la eficientizarea pieţii (prin măsurile de stimulare a concurenţei) la o societate a bunăstării (wellfare). Opiniile prezentate, cu o puternică notă de stânga, au deplasat centrul atenţiei de la problemele economice (din care face parte concurenţa) la problemele sociale şi chiar politice.

Știri

Fii alături de APC!

Fii alături de APC!

MONITORUL PRETURILOR

MONITORUL PRETURILOR

pag_apaConsumer Law ReadyECC-Net-Travel-App

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activ

Parteneri Media

Antena 1Kanal DLion MentorTomis NewsGradinite Bucuresti

Facebook

Parteneri

Cristina TenuInfluencerECC RomaniaZiarul de BucurestiComisia EuropeanaBEUCUniunea EuropeanaFundația Mâine va fi mai bineTrusted.roSeoMark