Conferinta Consumer Summit Day

Dr. Ec. Emil Bojin

Comitetul Economic şi Social European (CESE) a organizat în data de 10 decembrie 2021 Consummer Summit Day (Ziua Consumatorilor Europeni), având ca temă „Tranziţiile digitală şi verde: contradictorii sau complementare? Punctul de vedere al consumatorilor”. CESE este un organism al Uniunii Europene, care se prezintă ca fiind „vocea societăţii civile organizate” din Europa. Asociaţia Pro Consumatori a participat la această întâlnire prin intermediul serviciilor de internet.

Moderatoarea întâlnirii a fost dna Ileana Izverniceanu de la Iglesia, din partea organizaţiei spaniole a consumatorilor.

În rândurile următoare vom prezenta opiniile exprimate de cei invitaţi, dar vom începe prin a constata existenţa unui evident decalaj între preocupările naţiunilor care formează Uniunea Europeană. Totodată, constatăm că vocea consumatorilor a fost trecută în planul secund, deşi conferinţa a avut în titlu tocmai „punctul de vedere al consumatorilor”: astfel, au fost 15 luări de cuvânt din alte sfere decât consumatorii şi numai două care au reprezentat consumatorii (BEUC şi Comisarul european pentru justiţie şi consumatori).

După cuvintele de bun venit ale organizatorilor, s-au exprimat invitaţii, după cum urmează.

Dl Siman Zajc, secretar de stat, din partea preşedinţiei slovene a Consiliului UE, a atras atenţia asupra creşterii cumpărăturilor prin internet ca urmare a prezentei pandemii, existând şi o gamă largă de servicii, precum contractele de asigurare. Ca urmare, apreciază domnia sa, asistăm la un consum excesiv, care trebuie controlat prin reglementări noi.

Dl David Cormand, membru al Parlamentului European în grupul ecologist, a prezentat costul ecologic al digitalizării: echipamentele generează bioxid de carbon, gaz a cărui cantitate din atmosferă trebuie redusă în următorii ani, pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. Digitalizarea (adică extinderea utilizării internetului, mai ales prin cumpărături on line) este o forţare a consumului, care  este un pericol ecologic. Apreciază că reclamele ţintite sunt o încălcare a vieţii private a consumatorilor, care sunt „spionaţi” pentru a li se întocmi un profil; astfel, publicitatea on line va ţine seama de interesele manifestate de consumator. Comentariu: Ne putem întreba dacă o reclamă pentru un aparat de sudură este mai utilă consumatorului decât una de pantofi … În schimb, nimeni nu a ridicat problema „preţului dinamic”, care loveşte consumatorul mult mai evident: este vorba despre adaptarea preţului la istoricul plăţilor făcute de consumator – dacă a cumpărat produse scumpe, atunci şi cel afişat acum va fi mai scump decât pentru altcineva, care a cumpărat produse ieftine. În încheiere, dl Cormand a avertizat că „ne trebuie o digitalizare verde”, pentru că altfel vom păţi ca în cursul revoluţiei industriale (asociată în mentalul colectiv cu înalte coşuri de fum negru şi proletari emaciaţi).

Dl Didier Reynders, comisarul european pentru justiţie şi consumatori, a adresat un mesaj video, în care a arătat că neutralitatea ecologică (eliminarea emisiilor de CO2) se va atinge doar prin participarea consumatorilor, prin adaptarea comportamentului în acest scop. El a dat exemplul unui gest uzual, o convorbire telefonică (pe un smartphone) care generează în fiecare minut o cantitate de 57 g de CO2.  Comentariu: vorbitorii au venit şi cu alte exemple de acest gen, dar nimeni cu a venit cu soluţii. Putem aşadar înţelege că soluţia ar fi simplă: reducerea utilizării telefonului portabil.

Dl comisar a susţinut ideea realizării de produse durabile şi care pot fi reparate, idee inclusă în teoria economiei circulare, în care cumpărăm mai puţin şi reutilizăm mai mult. Totodată, a arătat că, pentru a alege un produs cu impact mic asupra mediului, consumatorii trebuie să dispună de informaţii corecte, şi nu înşelătoare – producătorii nu pot demonstra întotdeauna cele afirmate despre impactul ecologic al bunurilor oferite.

Cuvântarea principală a fost susţinută de dl Eric Vidalenc, din partea Agenţiei pentru tranziţie ecologică din Franţa. El a prezentat ideile esenţiale din ultima sa carte, „Pentru o ecologie digitală”: digitalizarea poate să ajute agricultura, încălzirea locuinţelor, mobilitatea, industria sau reţeaua electrică inteligentă (smart grids), dar anumite echipamente produc efecte dăunătoare, cum ar fi ecranele de televizor; el pledează pentru eliminarea acestora dintr-o serie de locuri publice: restaurante, etc.

Dl Cristian Sainz de Marles, din partea Asociaţiei spaniole de sprijin pentru nevăzători, a ilustrat cu propria persoană provocările pe care le-a depăşit, în calitate de nevăzător, în utilizarea echipamentelor digitale. Astăzi, aceste dispozitive îl ajută să afle ce este în jurul lui – culori, dacă e zi sau noapte, ce scrie pe etichete etc. A arătat că un mesaj trimis pe aplicaţia WhatsApp generează 2 g de CO2.

Dna Marion Graeffly conduce societatea comercială Telecoop din Franţa, care este o societate colectivă, în care, după cum spune ea, se urmăreşte interesul colectiv şi nu profitul. Se promovează cooperarea şi nu concurenţa. Pledează pentru „sobrietatea numerică”, adică utilizarea cu parcimonie a serviciilor digitale – Telecoop oferind servicii de telefonie. Dar societatea nu vinde şi telefoane, pentru că amprenta ecologică majoră este dată de procesul de fabricaţie (80%). Ea doreşte ca modelul colectivist să fie preluat şi de alţi agenţi economici. Dna Graeffly a înfiinţat Telecoop în anul 2020, după ce a renunţat la specializarea anterioară din domeniul agricol. Comentariu: nu este clar cum competenţa din agricultură generează abilităţi digitale, dar experienţa mondială a demonstrat de mult că tipul de societate comercială colectivă nu face faţă nici cerinţelor pieţii, nici cerinţelor consumatorilor. O dovadă o avem în economia chineză.

Dna Jana Žúrková a prezentat activitatea organizaţiei RReuse, filiala din Belgia. Ea a prezentat asociaţia ca fiind o alternativă la supra-consum. Se promovează reparaţiile şi utilizarea produselor de mâna a doua din toate domeniile: textile, electromenajere, cărţi, rechizite şcolare etc. Rreuse are şi un obiectiv social: să servească persoanele cu handicap, sau pe cei dependenţi de droguri, aflaţi în proces de reabilitare. Obiectivul principal al asociaţiei este să reducă consumul, promovând de exemplu campania Green Friday, nu Black Friday. Dar prin utilizarea produselor second hand se promovează şi obiective ecologice, emisiile de CO2 fiind reduse prin acest tip de comerţ. Alte campanii sunt „Circular and Inclusive Christmas” (Crăciun circular şi inclusiv) sau „New is Over” (Noul s-a terminat), care ilustrează preocuparea asociaţiei de ”a se lupta cu „stereotipurile”. Rreuse are o veche experienţă, fiind înfiinţată în 2001, alăturând un număr de 34 de membri din 27 de state, având peste 100.000 de angajaţi şi voluntari. Comentariu: avem aici un exemplu spectaculos al decalajelor existente între ţările membre ale UE.

Dna Odile Le Bolloch a prezentat activitatea proiectului „Stop Food Waste” (Opriţi risipa alimentară), derulat de Agenţia de Mediu din Irlanda. Ea a arătat că obiectivul proiectului nu este doar risipa alimentară, ci şi determinarea consumatorilor să-şi schimbe comportamentul. Este o concurenţă la „consumerism”: oamenii cumpără alimente în exces, le ţin până la termenul de expirare, după care le aruncă. Comentariu: încă o dată, consumatorul este văzut ca un ins cu un comportament dăunător, atât societăţii, cât şi mediului înconjurător; este greu de înţeles cum se poate organiza o „zi a consumatorilor” în care toate luările de cuvânt îi prezintă într-o lumină negativă. Pe de altă parte, nu s-a relatat despre contribuţia restaurantelor şi a reţelelor comerciale la risipa de alimente.

Dna Ursula Pachl a prezentat punctul de vedere al BEUC în ce priveşte programele CE de digitalizare şi de trecere la economia „verde”. Serviciile digitale, a arătat dânsa, au un impact asupra mediului înconjurător, prin modul cum se desfăşoară comerţul electronic. Este vorba despre ambajalele în care vin produsele comandate şi de infrastructura care permite derularea acestui tip de comerţ. O problemă o constituie returnarea produselor, care implică transport şi aruncarea ambalajelor, astfel că este de dorit o mai bună informare a consumatorilor despre compoziţia produselor. Distrugerea produselor returnate ar trebui interzisă. Privind etichetarea produselor, sunt necesare informaţii despre durata de viaţă şi posibilitatea de reparare. Pe de altă parte, trebuie luptat contra metodelor de „greenwashing”, prin care producătorii fac declaraţii înşelătoare despre caracteristicile superioare din punct de vedere ecologic ale bunurilor oferite. Privind echipamentele inteligente destinate gospodăriilor, BEUC atrage atenţia asupra preţului cu mult mai mare al unui astfel de produs faţă de varianta clasică; de ex., un frigider „inteligent”, care poate fi controlat prin telefonul mobil, costă cu sute de euro mai mult. Serviciile digitale trebuie să ofere instrumente consumatorilor care-i ajută să gestioneze mai eficient consumul de electricitate. În general, aceste servicii digitale trebuie puse în slujba tranziţiei la economia verde. Comentariu: intervenţia dnei Pachl a fost singura care a prezentat perspectiva consumatorilor în cadrul agendei conferinţei, într-o manieră pe care o apreciem în mod deosebit şi o susţinem total. Totodată, dna Pachl a fost singura care a inclus în ecuaţie şi responsabilitatea producătorilor; într-adevăr, nimeni altcineva nu a atins interesele firmelor, ci doar partea întotdeauna mai slabă a unei tranzacţii comerciale – consumatorul.

Dna Claire-Anne Coriat, din Franţa, a prezentat site-ul Le Kaba, creat pentru a sprijini consumatorii să facă alegeri de produse ecologice. După ce ne-a informat că a fost, până de curând, angajată în sfera asigurărilor, dna Coriat a arătat că nu este un lucru simplu acela de a fi un consumator responsabil. Pentru aceasta, el trebuie să deţină informaţiile necesare, pe care noul site Le Kaba le furnizează acum. Chestiunea emisiilor de bioxid de carbon este în prim plan şi în acest caz: am fost informaţi că o căutare pe Google generează 7 g de CO2. Un consumator eco-responsabil îşi va adapta atitudinea şi va adopta „sobrietatea numerică”: mai puţine interacţiuni cu internetul.

În finalul conferinţei, câţiva dintre organizatori au reamintit unele principii ilustrate în cadrul întâlnirii: dl Nils Behrndt, director la DG Justiţie şi Consumatori – trebuie informaţii pertinente privind durabilitatea şi reparabilitatea produselor; dl Alain Coheur, preşedintele secţiunii CESE privind piaţa unică, producţie şi consum: cele două tipuri de tranziţii trebuie să fie complementare.

 

 Fie-ne permis, în concluzie, exprimarea câtorva opinii pe marginea celor de mai sus. Constatăm că, în fapt, Ziua Consumatorului ar fi putut fi, mai degrabă, Ziua Ecologistului, în care consumatorul a fost văzut ca un factor care agravează impactul negativ asupra mediului. Această constatare se sprijină pe expresiile întâlnite în cadrul luărilor de cuvânt prezentate mai sus: „consum excesiv, forţarea consumului, neutralitatea numerică, sobrietatea numerică, risipa alimentară, supra-consumul, sau - într-o exprimare sinceră şi naivă - obiectivul nostru este reducerea consumului”. Acelaşi caracter l-au ilustrat organizaţiile reprezentate de invitaţi: ecologiste în covârşitoare majoritate. Apare astfel de natura evidenţei că organizatorii au selectat acele organizaţii care corespundeau cu punctul de vedere asumat, astfel ca rezultatul conferinţei să satisfacă dorinţele organizatorilor. Dacă soluţia la încălzirea globală este reducerea consumului, atunci această soluţie trebuie adaptată la caracteristicile diverse ale diverselor state membre ale UE; câtă vreme în ţara noastră autorităţile locale oferă fasole, cârnaţi, mici şi bere cu ocazia diverselor sărbători, iar locuitorii primesc cu entuziasm (şi uneori cu învălmăşeli) aceste produse, a încerca să-i convingi să reducă consumul va fi o ţintă foarte greu de atins.

pag_apaConsumer Law ReadyECC-Net-Travel-App

Proiecte

Centrul European al Consumatorilor din RomâniaFii un pacient activ

Parteneri Media

Antena 1Kanal DLion MentorTomis NewsGradinite Bucuresti

Facebook

Parteneri

Cristina TenuInfluencerECC RomaniaZiarul de BucurestiComisia EuropeanaBEUCUniunea EuropeanaFundația Mâine va fi mai bineTrusted.roSeoMark