Efectele aprecierii francului elvețian asupra consumatorilor cu credite în această monedă

A mai trecut încă un an de la decizia Băncii Naționale a Elveției din 15 ianuarie 2014 de renunțare la pragul fix de 1,2 CHF/EURO, care a avut ca urmare creșterea explozivă pentru câteva luni a francului elvețian față de principalele valute, dar și față de leu. Cursul francului s-a stabilizat, mai apoi, la o valoare mai ridicată față de cea înregistrată la sfârșitul anului 2013 și începutul lui 2014, dar francul, fiind valută de refugiu, are în continuare oscilații bruște, în funcție de condițiile de pe piețele internaționale.

Sunt încă în jur de 50.000 de credite în franci elvețieni acordate persoanelor fizice.

Acești consumatori, care sunt părți ale unor contracte ne-negociate și într-o valută despre care au primit prea puține informații sau chiar informații denaturate în mod deliberat de bănci pentru a-i determina să aleagă îndatorarea în franci elvețieni în detrimentul monedei naționale sau a unor valute ceva mai stabile, au avut de suportat imediat efectele dramatice ale acestei decizii a Băncii Naționale a Elveției.

Metodele prin care s-a încercat soluționarea acestor dezechilibre din contractele devenite atât de împovărătoare pentru consumatori au avut un impact limitat sau nu s-au materializat în rezolvări de ansamblu, pentru marea masă a debitorilor în CHF.

De-a lungul celor trei ani de la momentul 15 ianuarie 2014, au avut loc nenumărate proteste, conferințe și dezbateri în Parlament pentru adoptarea unei legi a conversiei creditelor în franci elvețieni și pentru protejarea consumatorilor împrumutați în valută în fața riscului valutar.

Din păcate, azi, când se împlinesc trei ani de la un eveniment care a arătat lumii cât de vulnerabili sunt consumatorii în fața turbulențelor declanșate pe piețele financiare de o simplă decizie de politică monetară, problemele acestora nu și-au găsit rezolvarea: mulți consumatori încă sunt captivi în contracte greu de suportat financiar și sunt demoralizați datorită întârzierii adoptării unui act normativ care să le facă dreptate și să repună contractele pe baze echitabile.

La CCR urmează să se dezbată, în data de 19 ianuarie 2017, excepțiile de neconstituționalitate trimise de către Guvernul Cioloș modificărilor aduse OUG 50/2010, după trei ani îndelungați de dezbateri și dispute, între actorii implicați în acest demers (asociații de consumatori, reprezentanții mediului bancar, legislativ, executiv, reprezentanți ai societății civile etc.)

În data de 30 ianuarie este primul termen la Înalta Curte de Casație și Justiție într-un dosar în care s-a cerut și s-a admis ca, prin dezlegarea unei chestiuni de drept, să se ajungă la o soluție unitară în problema rezolvării pe cale judecătorească a cauzelor în care s-au formulat cereri de înghețare a cursului francului elvețian la data încheierii contractului între consumatori și profesioniști, având în vedere practica diversificată și soluțiile contradictorii date de instanțele de judecată din țară. O soluție favorabilă consumatorilor ar duce la încheierea mai rapidă a celor câteva mii de dosare aflate pe rol în diverse stadii de soluționare într-o modalitate care ar aduce și returnarea sumelor exagerate plătite de debitori sub formă de rate achitate la cursul zilei, de-a lungul derulării contractelor în franci. Ar fi, însă, un remediu cu efecte limitate doar pentru acei datornici care au ales calea contencioasă.

O soluție de acest fel ar ajuta totalitatea consumatorilor împrumutați în moneda elvețiană dacă ANPC sau o asociație de consumatori cu drept de reprezentare în instanță ar obține, într-un litigiu deschis în numele consumatorilor, o cerere de înghețare a cursului la care se achită ratele în CHF la nivelul celui de la data încheierii contractului. Adică, o unică soluție judecătorească, obligatorie pentru bănci (așa numitele efecte erga-omnes). Însă, această cale este una etapizată și de durată, până la epuizarea căilor de atac, pentru ca hotărârea să devină definitivă.

Un alt pas hotărâtor îl poate constitui și răspunsurile date într-un dosar aflat pe rolul Curții Europene de Justiție care a fost chemată să răspundă unor întrebări preliminare ridicate într-un litigiu aflat pe rolul Tribunalului Oradea. Dosarul de la Oradea se referă la constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind cursul de schimb la care trebuie achitate ratele într-un contract de credit în valută, în speță franc elvețian. Termenul la dosarul de la CJUE în speță C-186/16 Andriciuc și alții contra Băncii Românești este pe 9 februarie 2017.

Toate aceste eforturi au fost dublate de proteste și mitinguri ale consumatorilor, care au atras atenția asupra acestor probleme în cele mai variate modalități.

Cu toate acestea, astăzi, consumatorii încă așteaptă un răspuns și o rezolvare unitară hazardului financiar și moral la care aceștia au fost expuși prin controversata punere pe piață a unor împrumuturi într-o monedă a cărei evoluție face, mai degrabă, obiectul unor speculații financiare sau al unor decizii de investire pentru a câștiga prin aprecierea cursului acestuia față de alte valute decât o recomandare de monedă sigură și stabilă în care să te împrumuți (deși așa spuneau băncile în fluturașii promoționali care făceau reclamă produselor de creditare în franci elvețieni).

Consumatorii români, alături de alte câteva milioane de consumatori europeni, celebrează astăzi un moment trist, acela în care au realizat că sunt victimele unei înșelătorii a creditorilor care au vizat un supra-profit speculând pe marginea creșterii mai accentuate a cursului francului elvețian față de alte valute într-un interval scurt de timp, dar și prăzi vulnerabile ale indiferenței sau incapacității autorităților din statele lor de a lua măsuri generale, rapide și eficiente de protejare a intereselor cetățenilor lor în fața abuzului de putere economică a instituțiilor de credit.

Lupta noastră, a consumatorilor, a asociațiilor pentru protecția consumatorilor, va continua, pentru repararea acestor efecte inechitabile deja produse prin punerea pe piață a unor credite cu costuri imprevizibile și efecte periculoase pentru cei care le accesează, dar și pentru a preveni repetarea acestor abuzuri și pentru a educa și informa populația cu privire la riscurile la care mediul financiar-bancar o expune în goana pentru profituri rapide și ilegitime!