După o luptă de mai bine de un an spre o reformă radicală a sistemului european de supraveghere financiară, Parlamentul a adoptat miercuri pachetul de reforme care reprezintă o schimbare fundamentală a modului de supraveghere a băncilor, a piețelor bursiere și a companiilor de asigurări, începând cu 2011.
Trei noi autorități europene de supraveghere (AES) vor fi create și vor înlocui actualele comitete de supraveghere. Competențele lor vor fi mult mai importante decât natura consultativă a actualului sistem și este posibil ca acestea să dispună in viitor de prerogative suplimentare, datorită clauzei de revizuire. Consiliul european pentru riscuri sistemice (ESRB) va fi de asemenea creat, pentru a monitoriza și a avertiza cu privire la acumularea de riscuri în economia europeană.
Acest nou sistem va trebui să ofere o mai bună protecție în fața unor cazuri similare, precum cel al băncii belgiene Fortis, interdicția "vânzării în lipsă fără prevalidare" ("naked short-selling") din Germania, pierderile persoanelor care dețineau asigurări de viață în Marea Britanie, Irlanda și Germania din cauza falimentului companiei Equitable Life. În același timp, noile reglementări ar trebui să consolideze piața unică a serviciilor financiare și să ofere o mai bună protecție a investitorilor.
Reformă superficială sau structurală?
Unele state membre, în special cele în care există centre financiare mari, au fost în favoarea unei reforme limitate. Aceasta a determinat o reducere semnificativă a obiectivelor propunerii Comisiei, acestea înseși fiind considerate insuficiente de către deputați. Raportorii din partea Parlamentului European au arătat încă de la început că sistemul are nevoie de o reformă serioasă, așa încât riscurile să fie mai bine înțelese de la bun început, în primul rând printr-o mai bună comunicare între autoritățile naționale de supraveghere.
Acordul final la care se ajuns a transformat natura consultativă a comitetelor în autorități care dispun de competențe de control veritabile. Autoritatea europeană de supraveghere va avea noi competențe pentru soluționarea litigiilor dintre autoritățile naționale de supraveghere și pentru interzicerea temporară a produselor și activităților financiare considerate a fi riscante. Dacă autoritățile naționale nu își îndeplinesc obligațiile de a acționa, autoritățile europene pot impune decizii în mod direct instituțiilor financiare, precum băncilor, pentru a garanta respectarea legislației europene. Activitatea curentă a Autorității europene de supraveghere presupune un rol de coordonare în garantarea unei funcționări consecvente și coerente a colegiilor autorităților de supraveghere pentru instituțiile transfrontaliere din UE.
Competențele autorităților europene de supraveghere (AES)
În cazul unui dezacord între autoritățile naționale, AES vor putea impune măsuri de mediere obligatorii. În cazul în care nu se poate ajunge la un acord în cadrul colegiului autorităților de supraveghere, Autoritatea poate lua decizii în materie de supraveghere care să fie direct aplicabile instituției în cauză. AES vor putea interveni ca mediatori din proprie inițiativă, fără a avea nevoie de o solicitare din partea autorităților naționale.
Totodată EAS vor putea monitoriza modul de punere în aplicarea a legislației UE de către autoritățile naționale de supraveghere. Dacă aceste obligații nu sunt implementate în mod corect, EAS vor putea elabora instrucțiuni adresate autorităților naționale, iar dacă acestea nu respectate, instrucțiunile pot fi adresate direct instituției financiare, căreia i se va solicita remedierea încălcării legislației UE.
Protecția consumatorilor – obiectivul principal
Ca răspuns la complexitatea serviciilor financiare actuale, deputații au pledat pentru centralitatea protecției consumatorilor în ceea ce privește activitatea AES, care vor avea competența de a investiga anumite tipuri de instituții financiare, produse financiare precum cele "toxice" sau activități financiare precum așa-numita „vânzare în lipsă fără prevalidare” („naked short selling”), de a evalua riscurile pe care acestea le pot avea asupra piețelor financiare și de a emite avertizări dacă este necesar.
În anumite cazuri specifice prevăzute în legislația financiară, AES pot interzice sau limita anumite produse sau activități financiare periculoase, sau chiar solicita Comisiei prezentarea de propuneri legislative care să interzică permanent astfel de activități sau produse.
Consiliul european pentru riscuri sistemice (ESRB)
Deputații au solicitat ca ESRB să dispună de competențe sporite în vederea asigurării unei comunicări rapide și clare. ESRB va dezvolta un set comun de indicatori pentru a permite calificări ("ratings") uniforme ale riscurilor diferitelor instituții financiare transfrontaliere și pentru a identifica tipurile de risc pe care acestea le pot avea. ESRB va elabora de asemenea un sistem tip semafor pentru a reflecta diferitele grade de risc.
Pentru a îmbunătăți capacitatea ESRB de a estima cumularea de riscuri și pentru a deține o expertiză cât mai largă, Comitetul consultativ științific va avea ca membri și oameni de știință.
Pentru a avea o vizibilitate adecvată, precum și credibilitatea necesară, președintele Băcii Centrale Europene va prezida pentru primii cinci ani asupra ESRB.
Competențe sporite dacă va fi necesar
Competențele AES și ale ESRB vor putea crește în timp. Deputații au insistat ca Comisia să raporteze la fiecare trei ani referitor la oportunitatea integrării supravegherii separate în materie de operațiuni bancare, titluri și asigurări, avantajele de a avea sediile AEE într-un singur oraș și la posibilitatea extinderii prerogativelor AES, în special asupra instituțiilor financiare cu activități paneuropene.
Rolul Parlamentului European
Deputații au reușit să asigure controlul democratic al întregului sistem de supraveghere. Parlamentul va putea bloca prin veto numirea președinților AES și va avea un cuvânt de spus în ceea ce privește dezvoltarea standardelor tehnice și a măsurilor de punere în aplicare. În plus, președintele ESRB va informa în mod confidențial, președintele și vice-președinții comisiei PE pentru afaceri economice despre activitățile ESRB.
Potrivit actelor legislative, Comisia Europeană, AES și ESRB vor putea solicita Consiliului UE să declare o situație de urgență, dar și Parlamentul va dispune de asemenea de aceste prerogative prin adoptarea de rezoluții și întrebări.
Raportori: Tremosa i Balcells (ALDE, ES), Giegold (grupul Verzilor, DE), Goulard (ALDE, FR), Sanchez Presedo (S&D, ES), Garcia Margallo Y Marfil (PPE, ES), Skinner (S&D, UK)
Sursa: PE
